Anul 2025 a marcat un punct de cotitură pentru piața de birouri din București, fiind primul an de stagnare după mai bine de două decenii. Cu toate livrările de proiecte noi aproape inexistente, cererea totală pentru închiriere a scăzut cu circa 25% față de anul anterior, ajungând la aproximativ 250.000 de metri pătrați. Această tendință a fost determinată de un peisaj economic global și local marcant, dar și de o schimbare subtilă, însă constantă, în modul în care companiile percep și utilizează spațiile de birouri.
Suprafața de birouri și dinamica pieței
Cu toate restricțiile legate de pandemie dispărute, piața de birouri a fost marcată de o ajustare chiar dacă, formal, cererea s-a menținut la un nivel relativ stabil. De aceea, chiar și cu o cerere în scădere, rata de neocupare a spațiilor a coborât la 11,75%, nivel cel mai mic din ultimii cinci ani, de la circa 13% în anul anterior. În paralel, chiriile medii solicitate au crescut cu aproape 3%, depășind ușor pragul de 15 euro pe metru pătrat, în condițiile în care oferte bune, bine poziționate și cu infrastructură solidă rămân extrem de căutate.
Totuși, această creștere a chiriilor este ancorată în realitatea unei piețe care suferă un deficit de spații moderne. O bună parte din închirierea efectuată s-a concentrat în zone precum CBD, Floreasca sau Barbu Văcărescu, unde spațiile de calitate sunt mai greu de găsit și înregistrează cele mai mici rate de neocupare, apropiate de minimele dinainte de pandemie. Pe fondul acestui mental de piață, proprietarii au mai multă forță de negociere, însă, în același timp, oferta continuă să fie dependentă de calitatea clădirilor și poziționarea lor.
Perspective și provocări pentru anii următori
Pe termen mediu, se estimează că spațiile disponibile ar putea fi ocupate în aproximativ patru ani, dacă vom păstra rata actuală de absorbție. Aceasta reprezintă o perspectivă mai optimistă față de alte capitale europene, unde perioada de acoperire a deficitului de spații de calitate depășește adesea un deceniu, ceea ce îți sugerază că piața bucureșteană are potențial pentru revenire, dacă investițiile în birouri moderne vor continua.
Chiar și cu aceste semnale de îmbunătățire, restructurarea comportamentului companiilor reflectată în reducerea dimensiunii medii a unei tranzacții – circa 1.400 de metri pătrați, cu aproape 11% mai mică față de media ultimului deceniu – indică o abordare prudentă și adaptată noilor realități. Această strategie de diversificare a portofoliului de chiriași și de flexibilitate în modul de ocupare a spațiilor va fi esențială pentru dezvoltatori și proprietari în următorii ani.
Ce urmează pentru piața de birouri
Planurile pentru 2026 prevăd aproximativ 50.000 de metri pătrați de noi spații, în condițiile în care lipsa de proiecte de anvergură în birouri face ca piața să revină încet, dar sigur, la un ritm de creștere sustenabil. În plus, revenirea la nivelurile de dinainte de pandemie va necesita cel puțin doi sau trei ani de efort coordonat între dezvoltatori, administratori și chiriași, pentru a atinge noile standarde de calitate și modernizare.
Probabil cel mai important factor pentru stabilitatea pe termen lung va fi revenirea în forță a cererii din sectorul IT&C, serviciile financiare și profesionale, ale căror ponderi în totalul cererii vor contribui la o piață mai echilibrată și mai adaptată noilor nevoi. În acest context, tendința companiilor de a-și solicita prezența fizică în birouri, cel puțin trei zile pe săptămână, ar putea deveni catalizatorul unei noi faze de consolidare a sectorului de birouri din Capitală.
Privim către următoarele luni cu speranță, dar și cu prudență, în anticiparea unei reveniri treptate a pieței, în condițiile în care evoluțiile globale și cele locale își vor pune amprenta asupra ritmului de dezvoltare. Pentru București, anii următori vor fi de adaptare și modernizare, în care va conta în egală măsură poziționarea și calitatea spațiilor oferite. Între timp, sectorul continuă să se adapteze la noile condiții, iar ușile rămân deschise pentru oportunități majore de dezvoltare.

Fii primul care comentează