Peste 85% dintre persoanele identificate în cazurile de muncă nedeclarată sunt femei, conform datelor furnizate de inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Tulcea, Ciprian Madar. Această tendință, confirmată de raportul anual, scoate în evidență nu doar amploarea fenomenului, ci și vulnerabilitatea semnificativă a femeilor pe piața muncii informale din regiunea de sud-est a țării. În timpul ședinței Comisiei de dialog social, organizată recent de Prefectură, oficialul a punctat că măsurile de combatere a muncii nedeclarate trebuie să vizeze în mod prioritar această categorie de angajați.

Eforturi sporite ale inspectorilor de muncă pentru combaterea muncii nedeclarate

Potrivit raportului prezentat, în 2022, inspectorii ITM Tulcea au desfășurat o serie de controale și acțiuni menite să limiteze fenomenul muncii la negru, în special în zonele rurale și în industriile unde prezența femeilor este mai mare, precum agricultura, construcțiile sau sectorul serviciilor. În urma acțiunilor, au fost aplicate peste 1.200 de avertismente și au fost identificate peste 300 de cazuri de muncă nedeclarată, dintre care majoritatea implicând femei. Această statistică relevă o situație îngrijorătoare, în condițiile în care munca nedeclarată nu doar că prejudiciază bugetul de stat, dar și pune în pericol drepturile și siguranța angajaților.

Vulnerabilitatea femeilor și motivul pentru care sunt vizate în mod special

Analiza situației semnalează că femeile sunt adesea cele mai vulnerabile în fața fenomenului muncii nedeclarate. De cele mai multe ori, ele acceptă astfel de condiții din motive financiare, lipsa locurilor de muncă stabile sau din cauza presiunii sociale. “Peste 85% din persoanele identificate de inspectorii de muncă în cazurile de muncă nedeclarată sunt femei”, a confirmed Ciprian Madar, accentuând că această situație trebuie să fie o prioritate în strategia de combatere a fenomenului.

Această discriminare structurală se regăsește și în consecințele negative pe care le are asupra lor, de la lipsa unui salariu minim garantat, până la dificultățile în obținerea unui drept la concediu sau la asigurări sociale. În multe cazuri, aceste femei lucrează în condiții precare, fără a beneficia de protecție în fața accidentelor sau a maladiilor profesionale, ceea ce amplifică riscurile și vulnerabilitățile.

Contextul și răspunsul autorităților la fenomenul muncii nedeclarate

Fenomenul muncii nedeclarate rămâne o problemă structurală a pieței muncii din România, având impact asupra economiei și echității sociale. De-a lungul anilor, autoritățile au lansat diverse campanii de conștientizare și controale intensive, însă rezultatele nu au fost suficiente pentru eradicarea completă a acestei practici.

Specialiștii atrag atenția asupra necesității unor măsuri integrate, care să includă sensibilizarea angajatorilor, sporirea controalelor și aplicarea unor sancțiuni mai dure. În plus, consolidarea rețelelor de sprijin pentru femeile vulnerabile și crearea de programe de suport pentru inserție în câmpul muncii legal este considerată esențială pentru reducerea fenomenului.

Perspectivele și provocările viitoare

Oficialii din domeniul muncii susțin că, deși s-au făcut pași, fenomenul muncii nedeclarate, în special în rândul femeilor, rămâne o problemă dificil de combătut. Speranța este că, prin colaborarea între instituții, organizații non-guvernamentale și mediul privat, se vor putea implementa soluții sustenabile care să ofere femeilor mai multe oportunități de angajare legală și protecție socială.

De asemenea, lucrurile trebuie să se schimbe și din perspectiva educației și conștientizării generale, pentru a diminua acceptarea acestor practici și pentru a stimula angajatorii să respecte legislația muncii. În final, combaterea muncii nedeclarate devine o prioritate strategică pentru asigurarea unei piețe a muncii mai echitabile și pentru protejarea drepturilor tuturor angajaților, indiferent de gen.