Majoritatea românilor percep taxele pe proprietate din țară ca fiind mai ridicate decât cele din alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit unui sondaj recent realizat de INSCOP, publicat luni. Constatările anunță o nemulțumire profundă a populației față de nivelul impozitelor locale, un aspect care riscă să devină o miză importantă în discuțiile politice și fiscale din următoarea perioadă.

Impozitarea proprietăților în comparație cu alte state UE

Rezultatele sondajului indică faptul că peste 60% dintre români consideră că impozitele pe proprietate sunt mai mari decât cele practicate în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Această percepție este încă și mai relevantă în contextul în care, în ultimii ani, autoritățile locale din țară au insistat pe creșterea fiscalităților pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru finanțarea unor proiecte locale de infrastructură. Cu toate acestea, această strategie nu pare să fi fost bine primită de populație, care se plânge de povara fiscală crescută în raport cu nivelul serviciilor oferite.

Context și factori care influențează percepția publică

De la adoptarea legii privind impozitarea proprietăților, opinia publică s-a polarizat. Mulți români spun că taxele sunt excesiv de mari și nu reflectă nivelul serviciilor sau infrastructurii locale. În plus, comparativ, alte țări europene oferă avantaje sau scheme mai favorabile pentru deținătorii de case sau terenuri. De exemplu, în unele state, impozitele sunt fixate în funcție de valoarea reală a proprietăților, în timp ce în România acestea depind de anumite cote stabilite de autorități, care adesea sunt percepute ca fiind necorespunzător realității economice.

Specialiștii în fiscalitate arată că percepția populației are la bază nu doar nivelul efectiv al taxelor, ci și modul în care acestea sunt percepute în contextul poverii generale a costurilor vieții. În ultimii ani, prețurile la energie, combustibili sau alimente au crescut considerabil, întărind opinia publică că taxele locale contribuie excesiv la dificultățile financiare ale familiei medii.

Impactul asupra politicii fiscale și perspectivele viitoare

Aceste rezultate adaugă o nouă dimensiune dezbaterii politice privind reforma fiscală în România. Liderii politici sunt chemați să găsească un echilibru între nevoile bugetare ale autorităților locale și acceptabilitatea fiscală a populației. Guvernul, de exemplu, a discutat în trecut despre posibilitatea de a revizui cotele de impozitare sau despre introducerea unor mecanisme de reducere pentru anumite categorii de contribuabili, dar reformele concrete întârzie.

De asemenea, crește presiunea pentru o comparație mai realistă între nivelul taxelor din România și cele din alte state, mai ales în contextul în care Uniunea Europeană își propune să reducă diferențele în domeniul fiscal pentru a stimula competitivitatea și atracția pentru investiții.

Perspectiva populației și următorii pași

Oamenii sunt conștienți de impactul acestor impozite asupra bugetului personal și, în același timp, conștientizează nevoia de a contribui la dezvoltarea locală. Însă, preferința generală rămâne pentru o fiscalitate mai echitabilă, care să nu afecteze în mod disproporționat proprietarii de locuințe sau terenuri.

Și în condițiile în care înviorarea discuției despre reformarea fiscalității devine o prioritate pentru politicile publice, așteptările populației se concentrează pe măsuri concrete de reducere a poverii fiscale și pe transparentizarea modului în care aceste taxe sunt folosite pentru dezvoltarea locală. În timp ce autoritățile dau asigurări că analizează aceste solicitări, cetățenii rămân cu ochii pe următoarele măsuri care vor fi luate în acest sens, în speranța că vor fi mai aproape de o soluție echitabilă și sustenabilă pentru toate părțile implicate.