Potrivit unui sondaj recent, aproape două treimi dintre francezi și-ar dori ca președintele Emmanuel Macron să demisioneze. Această opinie se manifestă cu patru zile înainte ca guvernul premierului Francois Bayrou să poată fi demis, în contextul unor tensiuni politice crescute în Franța, relatează agenția de știri AFP.

Studiul realizat de institutul Odoxa-Backbone pentru cotidianul conservator Le Figaro arată că 64% dintre respondenți vor să se organizeze alegeri prezidențiale anticipate pentru alegerea unui nou lider, în locul numirii unui al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani. De asemenea, 56% solicită dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri legislative anticipate pentru soluționarea crizei politice, accentuată de dificultățile economice cauzate de creșterea deficitului bugetar și planurile guvernului de austeritate.

Într-un alt sondaj, realizat tot de institutul Verian pentru aceeași publicație, doar 15% dintre francezi au încredere în actualul șef de stat, fiind confirmată o deteriorare a sprijinului popular pentru Macron. În același timp, acesta a condus recent o reuniune a țărilor care susțin Ucraina în cadrul unei coaliții dedicate, numită „Coaliția Voinței”.

Premierul Francois Bayrou urmează să solicite joi în fața Adunării Naționale un vot de încredere pentru planul său de austeritate bugetară. În cazul în care nu va obține sprijinul necesar, guvernul va fi nevoit să demisioneze, deoarece majoritatea legislativă necesară nu este deținută nici de formațiunea sa, centrul proeuropean „Renașterea”, nici de opoziția de dreapta.

În aceste condiții, președintele Macron are câteva opțiuni constitutionale, precum numirea unui nou premier, deși și această variantă poate întâmpina dificultăți în votul de încredere, sau convocarea de alegeri legislative anticipate, asemenea celor din iunie 2024, atunci când partidul prezidențial nu a reușit să obțină majoritatea.

O posibilitate discutată de opoziție, inclusiv de extremă dreaptă și de stânga, este ca Macron să demisioneze direct, ceea ce ar putea duce la organizarea unor alegeri prezidențiale cu doi ani înainte de termenul normal.

Franța se confruntă cu un deficit bugetar estimat pentru acest an la circa 5,4% din produsul intern brut. Guvernul intenționează să reducă acest deficit printr-un plan de austeritate de 44 de miliarde de euro, în vederea diminuării la 4,6% în anul următor și, în final, la 2,8% în 2029, astfel încât să se alinieze limitelor impuse de Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene.



Sursa articol