Bucureștiul a înregistrat în ultimul an o performanță remarcabilă în gestionarea ambalajelor de băuturi, sistemul de Garanție-Returnare (SGR) fiind responsabil pentru returnarea a peste 59.000 de tone de ambalaje din plastic, sticlă și metal în cele șase sectoare ale capitalei. Acest rezultat marchează un pas important în eforturile orașului de a adopta un model de consum mai responsabil, într-o perioadă în care preocupările legate de mediu și economia circulară devin tot mai stringente.

Mai multă sticlă și mai puține deșeuri în zonele dinamice ale Capitalei

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale datelor colectate este predominanța ambalajelor din sticlă, care acoperă aproape 44.000 de tone, depășind cu mult celelalte materiale. În același timp, plasticul a reprezentat peste 13.100 de tone, fiind totodată cel mai răspândit ca număr de bucăți returnate, semn clar al preferinței consumatorilor pentru ambalajele ușor de reciclat și refolosit. Metalul, deși se află pe locul trei în volum, cu circa 2.300 de tone, este totuși un simbol al reciclării eficiente a ambalajelor din conserve sau altele similare.

Sectorul 3 se distinge clar în topul zonelor cu cele mai mari volume de returnări. Aici, au fost colectate peste 11,7 mii de tone de ambalaje, majoritatea din sticlă, aproape 8.700 de tone. Această zonă devine astfel un punct-cheie în efortul orașului de a încuraja reducerea deșeurilor şi reciclarea responsabilă. În schimb, Sectorul 5 are cel mai redus volum, cu circa 6.400 de tone, ceea ce indică variații în comportamentul de consum sau infrastructura de colectare între diferitele părți ale orașului.

Flux continuu de ambalaje și implicarea crescută a bucureștenilor

Consumul de ambalaje și rata de returnare reprezintă un alt aspect relevant. În total, consumatorii bucureșteni au returnat peste 388 de milioane de ambalaje din plastic, 165 milioane din metal și 160 milioane din sticlă, toate în decurs de un an. În majoritatea cazurilor, plasticul a dominat ca și număr de bucăți, dar din punct de vedere al masei, sticla continuă să fie materialul principal. Aceste cifre arată un fenomen de adopție și responsabilizare din partea populației, care integrează sistemul în rutina zilnică, contribuind astfel la reducerea poluării și la economisirea resurselor.

Datele indică diferențe semnificative între sectoare atât în ceea ce privește tipul, cât și cantitatea de ambalaje returnate. De exemplu, Sectorul 1 și Sectorul 2 au înregistrat volume similare de sticlă, în timp ce Sectorul 3 se remarcă prin cantitatea record de materiale reciclate. Aceste variații pot fi puse pe seama atât diferitelor stiluri de viață, cât și a faptului că infrastructura pentru colectare este mai bine dezvoltată în anumite zone.

Impact național și perspective de creștere

La nivel național, bilanțul este la fel de impresionant. În 2025, peste 5,2 miliarde de ambalaje au fost returnate prin Sistemul de Garanție-Returnare, iar rata de colectare a atins 83%. În ultimele două anab de funcționare, sistemul a fost „responsabil” pentru colectarea a peste 8,5 miliarde de ambalaje de băuturi, un semn clar al maturizării și acceptării în masă a acestui model.

Această creștere semnificativă reflectă nu doar implicarea accentuată a consumatorilor, ci și încrederea în funcționarea sistemului. În decembrie 2025, peste 350 de milioane de ambalaje au fost colectate, rata lunară fiind în jur de 72%, ceea ce sugerează o continuă dezvoltare și, cel mai probabil, o extindere a rețelei de colectare și sortare în următorii ani.

Pe termen lung, aceste rezultate oferă o perspectivă optimistă asupra rolului pe care îl pot juca sistemele de colectare în reducerea deșeurilor și în promovarea unei economii circulare mai eficiente. În contextul global, România nu doar că își îmbunătățește performanțele în gestionarea ambalajelor, ci demonstrează și că implicarea civică și infrastructura adecvată pot face diferența în lupta pentru un mediu mai curat. La orizont, se profilează posibilitatea ca astfel de modele să fie extinse, nu doar în București și Ilfov, ci și în alte regiuni, consolidând astfel cultura reciclării și responsabilității față de natură.