Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a crescut semnificativ în ultima lună, atingând, în decembrie 2025, cifra de 11.841 de persoane. Datele centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) arată o creștere de 53 de persoane față de luna precedentă. Această statistică ridică întrebări fundamentale privind sustenabilitatea și echitatea sistemului de pensii în România.

Magistrații, lideri în clasamentul pensiilor speciale

Cei mai numeroși beneficiari ai pensiilor de serviciu sunt magistrații, cu un total de 5.789 de persoane. Dintre aceștia, 2.546 primesc și pensiu din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS). Pensia medie pentru această categorie se ridică la impresionanta sumă de 25.443 de lei. Din această sumă, 7.527 lei provin din BASS, iar restul, 22.294 lei, este acoperit de bugetul de stat. Această diferență subliniază cât de mult depind aceste pensii de resursele publice.

În urma acestor date, se ridică întrebări asupra echității față de alte categorii de pensionari. „Sistemul de pensii de serviciu trebuie reevaluat în raport cu realitățile economice și sociale actuale”, subliniază un expert în domeniu. Această situație deschide o dezbatere aprinsă despre reforma pensiilor speciale.

Alte categorii de beneficiari și media pensiilor

Pe lângă magistrați, alte categorii beneficiază de pensii de serviciu, precum diplomații și funcționarii parlamentari. 787 de persoane primesc pensii conform Legii nr. 216/2015, cu o pensie medie de 6.976 lei, iar 870 de funcționari publici parlamentari încasează o medie de 6.230 lei. Aceste sume continuă să fie semnificativ mai mari decât pensiile medii din sistemul public, ceea ce generează o stare de nemulțumire în rândul pensionarilor obișnuiți.

De asemenea, personalul aeronautic civil navigant beneficiază de pensii medii de 13.103 lei, iar pensionarii de la Curtea de Conturi primește în medie 10.360 lei. Aceste cifre ilustrează o realitate dură: discrepanțele majore dintre pensiile acordate unor categorii privilegiate și cele ale populației generale devin tot mai evidente.

Blocat în așteptarea reformei

Curtea Constituțională a României a amânat de patru ori decizia privind reforma pensiilor magistraților, iar următorul termen este programat pentru 11 februarie. Acest blocaj procedural are un impact direct asupra implementării unui jalon-cheie de 231 milioane de euro, pe care România trebuie să îl finalizeze pentru a îndeplini cerințele Comisiei Europene.

„Există voință politică, dar blocajele din sistemul judiciar afectează realitatea reformelor”, a explicat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Această întârziere ridică semne de întrebare despre capacitatea autorităților de a gestiona problemele economice cu care se confruntă țara.

Proiectul de reformă, care este deja pe masa Curții Constituționale, preconizează modificări semnificative, cum ar fi raportarea vârstei de pensionare a magistraților la vârsta standard din sistemul public de pensii. Prin aceste ajustări, se dorește o mai bună integrare și echilibrare a construcțiilor legislative, dar viitorul acestui proiect rămâne incert.

În contextul acestor dezbateri și incertitudini, pensiile de serviciu continuă să reprezinte un subiect sensibil pentru români. Cât timp aceste discrepanțe vor exista, discuțiile privind reforma sistemului de pensii de serviciu vor continua să fie pe agenda publică, stârnind emoții și controverse.