În spitalele românești, lupta împotriva infecțiilor asociate asistenței medicale este încă departe de a fi câștigată, cu o rată de rezistență la antimicrobiene de peste trei ori mai mare decât media europeană. Deși dezinfectanții parcurg un circuit birocratic complex, eficiența lor este adesea compromisă de factori precum alegerea produsului, procedurile de aplicare și instruirea personalului.

Lanțul prevenției, un traseu fragil

Un flacon de dezinfectant, înainte de a ajunge pe masa de lucru a personalului medical, trece prin etape precum aprobare bugetară, licitație și distribuție. Fiecare verigă a acestui lanț presupune conformitate, însă datele arată că spitalele din România se confruntă cu o discrepanță îngrijorătoare între infecțiile raportate și cele estimate. Ministerul Sănătății indica o rată de 3,2% a infecțiilor asociate asistenței medicale, dar sub-raportarea este o problemă sistemică.

Deși rata infecțiilor raportate este la jumătatea mediei europene, indicele de rezistență la antimicrobiene în spitalele românești este de 68,7%. Asta înseamnă că infecțiile identificate sunt disproporționat de periculoase. Discuția despre dezinfecție se concentrează adesea pe produs, dar alegerea corectă a acestuia este doar prima verigă dintr-un lanț mult mai complex.

De la produs la instruire: elemente cheie

Prevenirea infecțiilor funcționează doar când produsul corect este ales și testat pentru contextul specific, protocolul este adaptat realității din teren, personalul este instruit corespunzător și managementul tratează prevenția ca pe o investiție. În România, acest lanț se rupe frecvent. Doar 18,5% dintre paturile de spital au dezinfectant la îndemână, comparativ cu media europeană de 49,2%.

Instruirea aplicată este adesea neglijată. Un asistent medical poate aplica dezinfectantul, dar lipsa înțelegerii asupra modului în care funcționează procesul face ca aplicarea să devină mecanică. Unul dintre producătorii de dezinfectanți medicali, Klintensiv, oferă nu doar produse, ci și proceduri complete de dezinfecție, ghiduri practice și programe de instruire gratuite.

O schimbare de paradigmă este necesară

Costul gestionării unei singure infecții nosocomiale severe poate ajunge la 10.000-20.000 de euro per caz, iar pierderile anuale la nivel național depășesc 100-200 de milioane de euro. Achizițiile în spitale sunt adesea guvernate de criterii care nu reflectă eficiența clinică reală, iar costul eșecului este rar pus în balanță.

Rezolvarea problemei infecțiilor asociate asistenței medicale necesită o schimbare de paradigmă. Dezinfecția medicală nu este doar o problemă de chimie sau de management, ci una de sistem.