Primăria Capitalei face un pas major spre restructurarea instituțiilor create în timpul mandatului fostei primar Gabriela Firea, anunțând intentia de a închide sau comasa patru centre culturale și sociale începând cu 1 aprilie 2026. Măsura, anunțată oficial de actualul edil Ciprian Ciucu, reflectă situația financiară dificilă cu care se confruntă administrația locală și vizează eficientizarea bugetului și reducerea cheltuielilor publice.

Reorientarea instituțiilor culturale și sociale după modelul de austeritate

Decizia prevede desființarea celor patru entități: Centrul Cultural „Lumina”, Centrul pentru Seniori, Centrul pentru Tineret și Centrul Cultural Expo Arte, activitatea fiecăruia urmând să fie transferată către alte structuri ale Primăriei București. În cazul Centrului „Lumina”, activitatea va fi preluată de CREART, Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, care gestionează deja diverse evenimente culturale și artistice în capitală. La rândul său, Expo Arte va fi integrat în ARCUB, principalul centru artistic și cultural care coordonează evenimente de amploare în oraș.

Centrul pentru Seniori va intra în administrarea Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASPC), o structură specializată în gestionarea serviciilor sociale destinate vârstnicilor, iar Centrul pentru Tineret va fi transferat către Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive București – PROEDUS, responsabil cu dezvoltarea activităților educaționale și sportive pentru tineri.

Până la data oficială de desființare, directorii acestor centre trebuie să coordoneze transferul activităților, resurselor și personalului, pentru a evita perturbări în furnizarea serviciilor publice. Toate bunurile și drepturile aferente vor fi transferate prin protocol de predare-primire, inclusiv arhivele, sediile, obiectele de inventar și obligațiile financiare, excluzând însă contractele de închiriere sau alte acorduri de utilizare a spațiilor.

Motivațiile și implicațiile politice ale deciziei

Anunțul oficial a venit în contextul în care administrația actuală încearcă să gestioneze cu mai multă responsabilitate resursele limitate. Ciprian Ciucu a criticat modelele anterioare de cheltuire a banului public, afirmând că unele dintre aceste centre „cheltuie banii pe chirii, pe mașini, pe fel și fel de prostii”, și a subliniat că nu va ezita să facă reforme de structură, chiar dacă acestea vor avea costuri politice. „Nu o să stau doar să întind mâna la Guvern, sunt pus în situația de a face multe reforme structurale, unele grele, multe cu costuri politice”, a declarat edilul.

Decizia de a închide aceste instituții face parte dintr-un pachet mai vast de măsuri de restrângere și reorganizare a structurii administrative a Municipiului București, inclusiv intenția de a desființa și compania municipală Imobiliara S.A., creată în 2017, pentru gestionarea activităților imobiliare, însă criticată pentru gestionarea deficitara și cheltuielile excesive.

Contextul anterior și tentativele de reformare ale fostului edil Nicușor Dan

Este de menționat că aceste propuneri nu reprezintă un fenomen nou. Fostul primar Nicușor Dan mai încercase, fără succes, desființarea unor centre culturale în cadrul unei încercări de reducere a cheltuielilor și de reformare a administrației. În timpul său, s-au realizat câteva comasări sau reorganizări, precum în cazul Direcției de Arhitectură Peisagistică sau a Muzeului Municipiului București, dar desființarea de mari centre a fost respinsă de consilierii generali.

Ultimul deceniu a înregistrat constant încercări de a duce o reformă structurală în cadrul administrației locale, dar cu rezultate diferite. Actuala măsură luată de Ciprian Ciucu marchează o etapă mai dură, clar visată pentru reducerea cheltuielilor și eficientizarea serviciilor publice, chiar dacă riscă să stârnească reacții negative din partea unor segmente ale societății și a partenerilor sociali. Rămâne de urmărit dacă aceste modificări vor deveni, în timp, fundamente solide ale unei administrații mai responsabile, sau dacă vor fi doar un pas temporar în fața provocărilor bugetare globale.

În ultimă instanță, Bucureștiul pare să se îndrepte spre o perioadă de adaptare structurată, în care fiecare centru sau instituție va trebui să își găsească un nou rol, în încercarea de a jongla cu constrângerile financiare și de a păstra în același timp funcția socială și culturală pentru cetățeni.