Capitala continuă lupta pentru siguranța locuitorilor de-abia încheind reabilitarea unor clădiri cu risc seismic și anunțând pasiunea pentru siguranța urbană. În cadrul eforturilor de modernizare și consolidare a clădirilor vechi, Primăria Capitalei a aprobat recent un nou proiect de reabilitare pentru încă patru imobile cu risc seismic, printre care două sunt proprietăți publice, iar alte două sunt blocuri rezidențiale. În total, aceste clădiri sunt vechi de peste o sută de ani, simboluri arhitecturale ale Bucureștiului de altădată, dar și potențiale surse de pericol pentru locuitorii lor, dacă nu sunt consolidare corespunzătoare.

### Clădiri cu statut și patrimoniu greu de înlocuit, dar pericol real pentru locuitori

Primăria anunță că cele patru clădiri grav afectate de deteriorări structurale, vechi de mai bine de un secol, vor beneficia de reabilitare începând cu 2027, într-un proiect cu un buget estimat la peste 235 de milioane de lei. În cadrul acestor intervenții, fondurile provin în majoritate din bugetul național, prin Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, însăPrimăria va contribui cu până la 15% din costuri, în special pentru blocurile de locuințe, pentru care proprietarii vor putea recupera investiția în 5-15 ani.

Reabilitarea va viza clădirile din strada Lipscani nr. 18-20, construită în 1880 și aflată în proprietatea municipalității în proporție de 78%, restul fiind deținut de CEC Bank. Costul estimat pentru consolidare și reabilitare este de 162 de milioane de lei. Pe de altă parte, clădirea de pe bulevardul I.C. Brătianu nr. 10, care fost odinioară Palatul Credit Rural și a fost achiziționată de către Primărie în 2017, va fi consolidată pentru aproximativ 40 de milioane de lei.

Dintre blocurile rezidențiale, unul din cele mai reprezentative este cel din Calea Griviței nr. 39, construit în 1940 și declarat monument istoric. Pentru această clădire, reabilitarea va costa peste 22 de milioane de lei. La fel, blocul din Calea Moșilor nr. 84, o construcție din 1856 cu spații comerciale la parter, va fi consolidat pentru circa 10,4 milioane de lei. Este evident că aceste investiții sunt vitale pentru siguranța locuitorilor, însă și pentru conservarea patrimoniului arhitectural al capitalei, într-un context în care procesele de reabilitare de amploare sunt rar eficiente din cauza birocrației și fondurilor limitate.

### Termenii de implementare și provocările din teren

Lucrările de consolidare vor începe în anul 2027 și vor dura circa doi ani, perioadă în care proprietarii riscă relocări temporare. În cazul blocurilor rezidențiale, aceștia vor fi fie mutați temporar, fie le va fi asigurată o locuință de necesitate, la un cost suportat de Primărie.

Din păcate, în București există în prezent peste 400 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și alte aproape 500 în clasa II, însă doar o mică parte din aceste imobile au beneficiat de reabilitare în decursul ultimilor trei decenii. În ultimii 30 de ani, doar 35 de clădiri au fost consolidate din fonduri publice, ceea ce evidențiază problemele sistemice ale implementării programelor de siguranță.

Vicelordul Bucureștiului a semnalat recent că, în ciuda gravității situației, partea de reabilitare a clădirilor vechi se mișcă lent, iar eforturile structurale trebuie accelerate pentru a evita catastrofe. În prezent, două dintre cele patru imobile anunțate sunt în curs de recepție, iar celelalte două se află în faza finală a procesului de reabilitare, totul în condițiile în care Bucureștiul trebuie să facă față unui număr tot mai mare de clădiri cu risc seismic.

Pe măsură ce autoritățile continua aceste investiții, un lucru devine clar: consolidarea patrimonului construit nu mai este doar o chestiune de conservare arhitecturală, ci una de prevenție în fața unui potențial dezastru natural. Cu toate fațetele de problemă ale bugetului și administrării, interesul rămâne pentru urbanism și siguranță, pentru ca astfel de intervenții să devină regulă, nu excepție. Perspectivele pentru următorii ani indică o atenție din ce în ce mai mare pe partea de securizare a clădirilor vechi, ce pot deveni prima linie de apărare împotriva cutremurelor.