Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România avertizează asupra urgentei necesitări de a modifica legislația pentru reglementarea recrutării și integrării muncitorilor străini pe piața muncii, având în vedere că în prezent sute de companii activează în acest domeniu. Organizația subliniază că, în absența unui cadru legal clar și bine stabilit, există riscul unor situații grave care pot avea consecințe negative pentru angajatori și pentru muncitorii veniți din afara Uniunii Europene.

În acest context, patronatul a înaintat autorităților un proiect de lege care are ca scop protejarea echilibrată a drepturilor angajatorilor și ale muncitorilor străini din România, precum și creșterea stabilității și predictibilității pe piața muncii.

Corina Constantin, vicepreședinta organizației, explică: „Piața recrutării de muncitori din afara țării a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii opt ani, ca răspuns la nevoile economiei românești. Dacă în 2018 erau solicitați aproximativ 15.000 de muncitori străini pe an, în 2019 cererea s-a dublat la 30.000, iar în 2021 a crescut până la 50.000. Din 2022 până acum, numărul s-a apropiat de 100.000 pe an. Această creștere arată că angajatorii români au apelat tot mai mult la muncitori din afara Uniunii Europene pentru a compensa lipsa forței de muncă interne. Totuși, capacitatea instituțiilor statului de a procesa aceste cereri este limitată, fiind la maximum 100.000 de cazuri pe an.”

Ea atrage atenția asupra faptului că timpii lungi de procesare a documentelor fac ca angajatorii să nu poată planifica eficient activitatea pe termen scurt și mediu. În timp ce alte țări europene pot finaliza procedurile de vize în cel mult trei luni, în România acestea pot dura chiar și peste un an, ceea ce descurajează muncitorii calificați să aleagă această țară.

De asemenea, există situații în care angajatorii și muncitorii pot fi fraudați de anumite agenții care urmăresc câștiguri rapide, fără a oferi servicii complete de integrare. Aceasta cauzează prejudicii atât companiilor, cât și muncitorilor în căutarea unui loc de muncă stabil.

„Întârzierile în procesarea dosarelor generează pierderi directe pentru bugetul de stat. Taxele și contribuțiile ce ar putea fi colectate de la acești muncitori sunt amânate cel puțin șase luni pentru fiecare angajat. Așadar, până când un muncitor străin devine activ în piața muncii din România, statul pierde sume importante din contribuții sociale, impozite și taxe salariale,” explică organizatia.

În contextul actualei crize economice și al incertitudinii afacerilor, patronatul consideră esențial ca legislația privind imigrația să fie mai flexibilă și mai adaptabilă pentru angajatori. De exemplu, muncitorii străini concediați temporar sau pe termen scurt nu ar trebui să fie o povară pentru fondul de șomaj în perioada de tranziție, ci ar trebui să poată fi reutilizați rapid și transparent de către alți angajatori, pentru a susține economia.

Corina Constantin subliniază, de asemenea, necesitatea unei licențe speciale pentru agențiile care intermediază importul de muncitori, similar cu cele existente pentru exportul de forță de muncă sau leasingul de personal. „Este nevoie de un cadru legislativ clar, care să includă agenții autorizate cu experiență în resurse umane, asistență socială și aspecte juridice; care să impună gestionarea întregului parcurs al angajatului, de la recrutare și sosire în țară, până la integrare; și care să prevadă mecanisme eficiente de control și monitorizare pentru a evita abuzurile,” a adăugat ea.



Sursa articol