Camera Deputaților a adoptat recent Legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, consolidând astfel măsurile legale împotriva discursului de ură în România. Această lege a fost reexaminată și a fost aprobată de forul decizional, având înregistrate 173 de voturi pentru, 106 împotrivă, șase abțineri și doi deputați care nu au votat.

Noul act normativ introduce sancțiuni mai severe pentru activitățile de extremă dreaptă, incluzând:

  • Infracțiuni severe: Constituirea sau sprijinirea organizațiilor cu caracter fascist sau rasist se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani.
  • Distribuirea de materiale: Punerea la dispoziția publicului de materiale fasciste sau xenofobe poate atrage pedepse de până la 5 ani de închisoare. Limitările se triplesc dacă faptele sunt comise online.
  • Promovarea cultului vinovaților: Cultul persoanelor implicate în genocid sau crime împotriva umanității este sancționat cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Legea interzice, de asemenea, acordarea de denumiri publice unor figuri asociate cu acte de genocid și permite incriminarea contestării Holocaustului, cu pedepse de la 6 luni la 5 ani în cazul comiterii prin mijloace informatice. Aceasta transfigurează paradigma legală din România, având ca obiectiv protejarea democrației și a valorilor fundamentale.

În ciuda acestei adoptări, președintele Nicușor Dan a exprimat obiecții față de formulări care ar putea genera confuzie. A solicitat la rândul său reexaminarea actului normativ, dar criticile sale au fost respinse de Parlament. Viziunea președintelui era că legea prezentă riscă să amplifice tensiuni sociale din cauza lipsei de precizie în definițiile infracțiunilor.

Pe scurt, noua lege reprezintă o reacție clară împotriva antisemitismului și xenofobiei, dar ridică întrebări legate de echilibrul între protecția civilizației și respectarea libertății de exprimare. Rămâne esențial ca toți cetățenii să se informeze constant despre implicațiile acestei legislații și despre drepturile și responsabilitățile pe care le implică.