Un nou parc natural ar putea fi înființat în București începând cu anul 2026, conform anunțurilor făcute de Asociația Parcul Natural București. Inițiativa include nu doar crearea unui nou spațiu verde, ci și o reevaluare a gestionării zonelor verzi din capitală, cu posibila transferare a administrării către primăriile de sector. Aceste schimbări vin într-un context în care orașul se confruntă cu provocări legate de supra-amenajare și gestionare ineficientă a spațiilor naturale.

Proiectul pentru Parcul Natural Pădurea Băneasa și pașii de implementare

Procesul de înființare a noului parc natural este în plină derulare, fiind în stadiul de finalizare a Studiului de Fundamentare Științifică. În următorii pași, documentul va fi trimis spre aprobare la nivelul Primăriei Capitalei, urmând ca apoi să fie analizat și avizat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Conform lui Dan Bărbulescu, directorul Asociației, „pentru finalizarea acestui proiect, în 2026 va fi nevoie de o coordonare mai hotărâtă la nivelul ministerului”. El subliniază, totodată, importanța clarificării situației drumurilor forestiere din Cartierul Greenfield, unde ministrul mediului trebuie să facă public raportul Corpului de Control pentru a avansa procedurile.

Mai mult, colaborarea între primăriile din Voluntari, Tunari și Otopeni devine esențială pentru eliberarea documentelor cadastrale necesare și consultarea proprietarilor de drept ai pădurilor. Aceste măsuri sunt fundamentale pentru a putea încadra oficial zona în categoria de parc natural, dar și pentru a asigura un management responsabil al terenurilor.

Gestionarea parcurilor bucureștene și riscul supra-amenajării

Un alt aspect de interes vizează modul în care se vor dezvolta parcurile din București. În timp ce unele zone, precum Parcul Herăstrău, Cișmigiu sau Văcărești, vor rămâne în administrația primăriei generale, alte spații verzi din administrarea primăriilor de sector sunt supuse unui proces de supra-amenajare, uneori excesivă și inutilă. În opinia lui Bărbulescu, această tendință reprezintă un semnal de alarmă, întrucât „primarii de sector par să favorizeze intervențiile costisitoare și adesea inutile, care pot afecta peisajele și funcția de recreere sănătoasă a spațiilor verzi”. El adaugă că aceste acțiuni sunt, în general, benefice pentru firmele de casă ale primăriilor, în detrimentul unei gestionări eficiente și în interesul comunității.

Managerii și factorii de decizie trebuie să găsească un echilibru între dezvoltarea infrastructurii și conservarea ecologică, pentru a evita deteriorarea acestor spații vitale pentru sănătatea urbană.

Vorbim despre o biodiversitate în creștere în oraș

Pe fondul acestor demersuri pentru conservare, Bucureștiul devine, paradoxal, un mediu unde speciile sălbatice aleg tot mai des să migreze. În anii recenți, au fost observate și confirmate apariții precum irizantul de Dunăre, ștârcul de cireadă, șopârla de pădure, dar și specii mai puțin obișnuite, precum șacalul și castorul. Anul acesta, se anticipează chiar extinderea acestei diversități, unele dintre aceste specii fiind semnalate atât în ariile naturale, cât și la periferia orașului, sugerând o migrație a faunei spre spații urbane.

Un episod notoriu în lupta pentru protejarea spațiilor verzi din București a fost ultima încercare a Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan de a anula titlul de proprietate pentru o suprafață de 12 hectare din parcul IOR, acuzând retrocedarea ilegală a terenului. Locuitorii din zonă speră că instanțele vor da câștig de cauză, considerând că acea zonă verde a fost distrusă intenționat, deși a funcționat ca parc de aproape jumătate de secol, fiind pentru comunitate un ecosistem vital.

Perspective pentru dezvoltarea ecologică a capitalei

Pe agenda autorităților și a ONG-urilor de mediu pentru anul în curs se numără finalizarea planurilor pentru un Parcul Natural Văcărești, precum și implementarea unor strategii majore de dezvoltare verde, precum Planul de Acțiune pentru Orașe Verzi sau Strategia Urbană de Dezvoltare 2030. Aceste măsuri vizează consolidarea unui sistem de spații verzi mai sănătos, rezilient și accesibil pentru toți bucureștenii, într-un efort de a transforma capitala într-un oraș mai verde, mai curat și mai prietenos cu natura.

În ciuda provocărilor curente, perspectiva de a crea noi zone naturale și de a îmbunătăți gestionarea celor existente în oraș dă speranță pentru un București mai echilibrat între dezvoltare și conservare, în pas cu tendințele europene în domeniul urbanismului verde.