Inteligența artificială devine, în mod tot mai evident, un partener indispensabil în quest-ul pentru informare rapidă și accesibilă în domeniul sănătății. Într-un context global marcat de creșterea costurilor medicale, inegalitatea în acces și presiunea tot mai mare asupra sistemelor de sănătate, tehnologia AI preia rolul unui consilier inițial pentru milioane de oameni din întreaga lume. Recent, datele arată că peste 40 de milioane de utilizatori utilizează zilnic ChatGPT pentru întrebări legate de sănătate, în condițiile în care dintr-o bază de peste 800 de milioane de utilizatori activi, aproape 200 de milioane se adresează săptămânal pentru informații în domeniul medical.

Un fenomen care a devenit dificil de ignorat: AI nu mai este doar un instrument folosit de experți, ci a devenit o soluție rapidă, accesibilă și, în multe cazuri, necesară. Pentru mulți pacienți, chatboții medicali reprezintă primul pas în înțelegerea simptomelor, în strategiile de gestionare a unor afecțiuni sau în interpretarea rezultatelor medicale, precum analizele sau diagramele puse la dispoziție de medici. Și nu doar asta. O pondere semnificativă a conversațiilor se referă la aspecte administrative ale sistemului de sănătate. În Statele Unite, peste două milioane de mesaje pe săptămână sunt despre asigurări, plăți, rambursări sau planuri de tratament, fapt care revelează o problemă structurală: costurile exorbitante și birocrația sistemului medical american împing pacienții către alternative de informare bazate pe AI.

De ce această tendință se intensifică atât de rapid? În primul rând, accesibilitatea. În zone aflate la mari distanțe de instituțiile medicale, precum deșerturile medicale, AI devine o sursă valoroasă de sprijin. În aceste regiuni, peste 580.000 de solicitări pe săptămână vin din comunități în care distanța față de un spital poate fi de peste 30 de minute, iar pentru mulți, contactul cu un medic specializat este dificil sau imposibil. Astfel, chatboturile medicale devin o prelungire a unei rețele de sprijin pe care oamenii o pot accesa oricând, de acasă sau dintr-un punct de d. vită.

Însă, pe fondul acestei expansiuni rapide, apar și semnale de alarmă. Potrivit experților, riscurile sunt reale. Deși AI poate oferi răspunsuri rapide și precise, greșelile sunt inevitabile, iar în domeniul sănătății, acestea pot avea consecințe dramatice. Un caz înregistrat în 2025 a adus în discuție pericolul auto-diagnosticării, după ce un pacient a ajuns la spital cu recomandări eronate legate de suplimente alimentare. Mesajul este clar: chatboturile nu trebuie folosite pentru diagnostic sau tratament fără intervenția unui medic calificat.

Reglementarea devine o nevoie urgentă. În Statele Unite, autorități precum FDA analizează modalități de a reglementa și monitoriza utilizarea AI în medicină. În același timp, companii precum OpenAI solicită existența unor reguli clare, care să permită dezvoltarea de aplicații sigure și eficiente pentru consumatori, dar și o luare în seamă a riscurilor implicate. La fel ca alte tehnologii disruptive, AI în sănătate pășește rapid în practică, în absența încă a unor reguli stricte, fiind perceput ca o povară sau un sprijin în același timp, dar cu potențial de a schimba complet relația pacienților cu sistemul medical.

Ce urmează? Perspectivele sunt ambivalente. Pe de o parte, această tehnologie promite să reducă decalajele în accesul la informații și să sprijine profesionalii în activitatea de zi cu zi. Pe de altă parte, trebuie construit un cadru legislativ solid, menit să asigure siguranța, confidențialitatea și acuratețea datelor. În timp ce dezbaterile globale continuă, dincolo de focarele legislative și de reguli, peste 40 de milioane de utilizări zilnice demonstrează deja că AI și-a făcut loc în viața medicală cotidiană, o realitate emergentă, ce încearcă să îmbine promisiunea inovației cu responsabilitatea etică și socială.