Tehnologia avansează rapid, iar aplicații precum Be My Eyes sau Envision tind să transforme modul în care persoanele nevăzătoare interacționează cu lumea din jurul lor. Folosind inteligența artificială, aceste platforme permit utilizatorilor să încarce fotografii și să primească descrieri detaliate, acoperind aspecte precum textura pielii, expresiile feței, ținuta sau postura. Pentru mulți, aceste instrumente funcționează ca o adevărată „oglindă” auditivă, care nu doar transmite informații, ci și oferă evaluări, comparații și recomandări, deschizând noi perspective de autoînțelegere și independență. Astfel, pentru acei indivizi care nu au avut niciodată șansa vizuală de a-și recunoaște propria imagine, tehnologia devine o cale de a descoperi și percepe propriul corp.

O oportunitate, dar și un risc emoțional major

Deși beneficiile sunt evidente, specialiștii avertizează asupra potențialelor riscuri pe termen lung. Psihologii specializați în imaginea corporală atrag atenția că feedback-ul constant legat de aspectul fizic poate duce la scăderea satisfacției de sine, mai ales dacă descrierile generate de AI sunt raportate la standarde de frumusețe rigide și adesea inaccesibile. În plus, modelele de inteligență artificială sunt alimentate cu baze de date ce favorizează trăsături specifice: tinerețe, subțirime sau trăsături occidentale, alimentând astfel o anumită idealizare a frumuseții. Această tendință poate induce ideea că propria imagine actuală nu este suficient de bună, iar pentru persoanele nevăzătoare, lipsa unei verificări vizuale sporesc vulnerabilitatea la impactul emoțional.

Descrieri algoritmice și comparații care pot dauna

Unele aplicații merg chiar mai departe, oferind scoruri de atractivitate sau comparând utilizatorii cu alții, pe baza criteriilor stabilite de AI. Cercetările arată că această comparație constantă între propria imagine și o versiune „ideală” generată de algoritm poate alimenta sentimente de anxietate, depresie sau chiar dorința de intervenții cosmetice. În plus, tehnologia descrie lumea exclusiv printr-o lentilă vizuală, ignorând adesea contextul personal, emoțiile sau individualitatea, elemente esențiale pentru construirea unei identități autentice.

Un alt aspect îngrijorător îl reprezintă „halucinațiile” AI, adică erorile în descriere sau informațiile inventate, care pot crea confuzie și pot afecta încrederea utilizatorilor. Chiar dacă aceste sisteme se rafinează rapid, acestea nu sunt infailibile și pot induce incertitudine în rândul persoanelor care se bazează exclusiv pe ele pentru a-și înțelege propria imagine.

Controlul și vulnerabilitatea: o dublă față a tehnologiei

Flexibilitatea oferită de aceste aplicații – posibilitatea de a solicita descrieri neutre, poetice sau extrem de detaliate – dă utilizatorilor un sentiment de control asupra modului în care percep propriul corp. Totuși, această libertate poate deveni un alt fel de problemă, mai ales dacă AI-ul validează insecurități sau sugerează schimbări „necesare”. Există și riscul ca descrierile eronate sau „halucinațiile” digitale să producă confuzie și să întărească sensibilitățile, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile.

Specialiștii atrag însă atenția asupra faptului că impactul pe termen lung al acestor tehnologii asupra psihicului nevăzătorilor este încă insufficient studiat. Experiența devine, într-un sens paradoxal, un contrast între libertatea de a se autodescrie și vulnerabilitățile aduse de o percepție algoritmică tot mai intimă și influentă. Pentru mulți, această nouă formă de comunicare reprezintă o combinație fascinantă și tulburătoare, un mix între autonomie și vulnerabilitate, quest pentru autoînțelegere și povara unor descrieri automatizate.

În timp ce tehnologia se dezvoltă, ultimele cercetări indică o nevoie tot mai acută de a înțelege și gestiona aceste interacțiuni pentru a evita aranjamentele emoționale nedorite. Pentru unii, aceste aplicații devin un simbol al avansului tehnologic, o oportunitate de a redescoperi o parte a sinelui pierdut, chiar dacă în același timp ridică întrebări esențiale despre limitele și pericolele timpului digital.