Noua politică a guvernului pentru companiile de stat cu pierderi: restructurare obligatorie după doi ani consecutivi de deficit

Guvernul României a anunțat stabilirea unor măsuri ferme pentru companiile de stat care înregistrează pierderi continue, într-un efort de a stabiliza economia și de a reduce subvențiile nesustenabile. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Oana Gheorghiu, într-o conferință de presă, unde a subliniat intenția de a introduce reguli explicit menite să responsabilizeze managementul acestor entități și să pună capăt practicilor deficitare de gestionare a fondurilor publice.

Consecințele pierderilor continue: restructurare și monitorizare strictă

Potrivit noii reglementări, orice companie de stat care înregistrează pierderi pentru doi ani consecutivi va fi transferată automat într-un proces de restructurare și reorganizare. Aceasta va implica o monitorizare intensă, coordonată direct de către Ministerul Finanțelor, cu scopul de a corecta structura de costuri, de a reporni activitățile deficitare și de a implementa măsuri pentru eficientizarea operațiunilor.

„Astfel, vom asigura o responsabilizare clară și vom elimina riscul ca entitățile deficitare să continue să fie susținute fără un plan concret de redresare economică,” a explicat Gheorghiu, subliniind că aceasta reprezintă o schimbare de paradigmă în gestionarea companiilor din sectorul public. Noua strategie vine în contextul unui mediu economic dificil, marcat de creșteri ale costurilor, inflație și incertitudini geopolitice, toate afectând balanta bugetară a statului. În acest cadru, menținerea companiilor nerentabile devine o sursă de povară pentru buget și un motiv de critică din partea opiniei publice.

Contextul reformei în sectorul public și a scepticismului legat de eficiența managementului

Reforma companiilor de stat nu este o inițiativă nouă. În ultimii ani, guvernele successive au încercat să introducă reguli de responsabilizare și să reducă pierderile, însă rezultatele au fost adesea modeste sau temporare. De cele mai multe ori, subvențiile acordate acestor entități au continuat să crească, iar politicile de restructurare au fost adesea amânate sau neserioase.

„Am analizat situația actuală și am considerat că trebuie introdus un mecanism mai dur, pentru a evita perpetuarea pierderilor și pentru a implica mai mult managementul în responsabilitatea economică,” a afirmat vicepremierul Oana Gheorghiu. Ea a adăugat că aceste măsuri se bazează pe recomandările ANAF și ale Agenției de Management al Participațiilor Publice (AMEPIP), organisme care au analizat în detaliu performanța acestor companii.

Măsura de restructurare structurală vizează nu doar ajustări financiare, ci și schimbări de conducere, optimizare operațională, și, în unele cazuri, privatizări parțiale sau totale, acolo unde se justifică. Autoritățile consideră că această abordare va permite o gestionare mai eficientă a resurselor, reducând costurile inutile și eliminând risipa de fonduri publice.

Viitorul reformei: voința politică și provocările implementării

Deși anunțul este unul ambițios, expertul în gestionarea companiilor de stat avertizează că implementarea acestor reguli va depinde în mare măsură de voința politică și de capacitatea Ministerului Finanțelor și a altor instituții să urmărească și să impună măsuri concrete. În trecut, multe planuri de restructurare au rămas doar pe hârtie, din cauza politicilor favorizante sau a lipsei de voință pentru reforme radicale.

Pe termen scurt, se așteaptă ca unele companii să fie nevoite să treacă prin procese dure de reorganizare, eventual chiar să își reducă numărul de angajați sau să își reevalueze modelul de afaceri. În același timp, autoritățile au promis transparență în acest proces, pentru a evita controverse și suspiciuni legate de interesele politice sau personale.

Pentru moment, perspectivele sunt promitătoare, însă valul de reforme va trebui susținut de o viziune clară și de un angajament ferm din partea întregii clase politice. Reformarea companiilor de stat reprezintă un pas esențial în modernizarea economiei românești și în asigurarea unui echilibru între eficiență și responsabilitate fiscală, obiectiv pe care guvernul îl privește acum ca fiind prioritar.