Recent, cercetătorii din Japonia au realizat un pas important în domeniul neuroștiinței și al inteligenței artificiale prin dezvoltarea metodei „mind-captioning”. Aceasta permite interpretarea în cuvinte a imaginilor mentale ale unei persoane, deschizând noi perspective în decodificarea gândurilor umane.

Metoda a fost prezentată de Tomoyasu Horikawa în studiul publicat pe 5 noiembrie în revista Science Advances. Deși interpretarea activității cerebrale a evoluat în ultimii ani, traducerea imaginilor mentale complexe într-un limbaj coerent reprezenta o provocare majoră. Acest sistem experimental face totuși un pas major în interfața creier-tehnologie.

Pentru crearea sistemului, Horikawa a înregistrat activitatea cerebrală a șase persoane în timp ce vizionau 2.180 de videoclipuri fără sunet, conținând diverse obiecte și acțiuni. Datele au fost folosite pentru a antrena modele AI, care corelează semnalele neuronale cu descrieri textuale.

Ulterior, participanții au încercat să vizioneze alte clipuri sau să își amintească scene noi. Decodoarele AI interpretau activitatea cerebrală, iar un algoritm special genera propoziții în limba engleză ce descriau conținutul mental. Acest proces a devenit mai precis odată cu creșterea volumului de date analizate.

Specialiști precum Marcello Ienca apreciază această tehnologie drept un „pas înainte către citirea legitimă a minții”. În plus, metoda nu depinde exclusiv de zonele limbajului, fiind optimă pentru persoanele cu leziuni ale vorbirii, cum ar fi cele cu afazie sau scleroză laterală amiotrofică.

Hiperspecialiștii consideră însă că tehnologia are atât un potențial terapeutic important, cât și riscuri etice majore. De exemplu, pentru persoanele nonverbale sau autiste, ea poate oferi o „voce” nouă în comunicare.

Riscurile care țin de încălcarea intimității mentale sunt o preocupare majoră. Aleks Szoszkiewicz, expert în drepturile neuronale, avertizează că datele neuronale trebuie protejate cu reguli stricte, fiind extrem de sensibile. În plus, există posibilitatea de a dezvolta sisteme care să prevină scurgerea involuntară a conținutului mental.

Deși rezultatele sunt impresionante, Horikawa subliniază că metoda actuală nu permite citirea completă a gândurilor. În prezent, aceasta necesită zeci de ore de scanare și interpretare personalizată. În plus, AI-ul interpretează cu acuratețe doar imagini mentale familiare și previzibile.

În cele din urmă, această tehnologie reprezintă un început în explorarea comunicării directe între creier și computer. Cu toate că nu poate încă descifra gânduri intime sau spontane, oferă o perspectivă importantă asupra viitoarelor cercetări în domeniu. Este esențial ca evoluția și utilizarea acestei tehnologii să fie monitorizate atent pentru a proteja drepturile individuale și confidențialitatea mentală.