Numărul cazurilor privind negarea Holocaustului și promovarea ideologiilor extremiste s-a dublat în 2025 în comparație cu anul anterior, dar numărul persoanelor implicate rămâne încă foarte redus. Datele, obținute în exclusivitate, indică o creștere semnificativă în activitatea anchetelor legate de aceste infracțiuni, însă, în același timp, numărul celor inculpați a crescut de zece ori, ceea ce evidențiază o situație încă sub controlul autorităților.

Creștere explozivă în numărul de cazuri legate de negarea Holocaustului și propagandă extremistă

Anul 2025 marchează o creștere remarcabilă în numărul de sesizări și anchete demarate pe cauza unor acte ce contravin legii privind combaterea discursului instigator la ură și a promovării ideologiilor totalitare sau extremiste. Potrivit surselor din anchete, numărul cazurilor s-a dublat comparativ cu 2024, situație care reflectă o evoluție îngrijorătoare a discursului extremist pe internet și în spațiul public.

„Numărul cauzelor primite spre soluționare de procurori în legătură cu infracțiuni ca negarea Holocaustului, propagandă legionară sau apologia persoanelor condamnate pentru crime de război s-a dublat în 2025 față de 2024,” afirmă sursele democratice în domeniul justiției. Această creștere a incidentelor a fost însoțită de o intensificare a anchetelor, dar și de o conștientizare mai ridicată a autorităților cu privire la necesitatea combaterii acestor discursuri periculoase.

Inculpați tot mai puțini, dar cazurile se multiplică

În ciuda numărului crescut de dosare, numărul persoanelor deferite justiției rămâne surprinzător de mic, având în vedere amploarea cazurilor investigate. Oficialii din sistemul judiciar precizează că, deși s-au înregistrat peste dublări ale numărului de investigații, doar câteva zeci de persoane au fost, până acum, puse sub acuzare pentru astfel de infracțiuni.

“Deși numărul cauzelor a crescut exponențial, numărul persoanelor inculpate a crescut de 10 ori, dar rămâne foarte mic,” explică procurorii, adăugând că aceste cazuri încă necesită o monitorizare atentă și remedieri legislative pentru o mai eficientizare a combaterei discursurilor extremiste.

Contextul mondial și local: amenințări persistente și răspunsuri diferite

Dincolo de limitele legislației interne, aceste creșteri indică, de asemenea, o răspândire a discursului extremist în mediul online, unde libertatea de exprimare se suprapune adesea cu discursul instigator la ură. În timp ce unele state au intensificat măsurile punitive și controalele, altele întâmpină dificultăți în gestionarea unui fenomen tot mai complex.

Momentan, autoritățile române continuă să ia măsuri ferme pentru a combate aceste fenomene, dar rămâne de văzut dacă intervențiile vor fi suficiente pentru a stopa răspândirea unor idei periculoase. În ciuda creșterii activităților investigative și a numărului de cazuri soluționate, specialiștii avertizează că fenomenul poate avea un impact profund asupra coeziunii sociale dacă nu va fi gestionat cu atenție și vigilență.

De altfel, în ultimele luni, au fost lansate apeluri către societatea civilă și mediul academic pentru a spori eforturile de educație și prevenție, în ideea de a combate radicalizarea și a promova valorile toleranței. În acest context, trebuie remarcat faptul că, deși legile existente oferă cadrul necesar pentru sancționarea acestor comportamente, combaterea lor impune o abordare integrată, ce combină măsurile legislative cu cele educaționale și de conștientizare.

Pe măsură ce situația evoluează, autoritățile spun că vor intensifica controalele și vor lucra la adaptarea legislației pentru a răspunde mai eficient noilor provocări. În același timp, societatea civilă și mediul academic trebuie să rămână vigilente, pentru a contracara această tendință și a păstra un climat social stabil și tolerant.