Noul sediu al Spitalului de Urgență al Ministerului de Interne se conturează din ce în ce mai clar, în ciuda dificultăților întinse pe șantier. Situat în nordul Bucureștiului, campusul medical, cu o valoare estimată la peste două miliarde de lei, promite să devină un punct de referință pentru infrastructura sanitară națională, însă proiectul traversează obstacole pentru a ajunge la faza finală.

Un proiect ambițios, cu dificultăți majore în execuție

Construirea noului sediu al spitalului, denumit oficial „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, a fost anunțată ca fiind unul dintre cele mai importante pași pentru modernizarea serviciilor de urgență în domeniul medical și securitar. Începând cu semnarea contractului în ianuarie 2024, autoritățile au vizat un proiect de amploare, menit să extindă capacitatea și facilitățile spitalului, dar și să ofere un spațiu corespunzător pentru echipamentele și personalul medical de timp complet. În acest context, finanțarea trebuia să fie asigurată în mare parte prin Planul Național de Redresare și Reziliență, însă, din păcate, situația a luat o turnură neașteptată.

În noiembrie 2025, autoritățile au anunțat că pentru mai multe spitale, inclusiv cel al Ministerului de Interne, fondurile europene din PNRR au fost retrase, decizia fiind criticată de specialiști și politicieni care vedeau în aceste proiecte pilonii unui sistem de sănătate mai eficient și modern. Vestea a pus sub semnul întrebării șansele de finalizare ale proiectului, dar și posibilitatea de a prelungi sau redirecționa finanțarea pentru a nu compromite realizarea.

Progresul de pe șantier și planurile de dezvoltare

Chiar dacă finanțarea europeană a fost suspendată, antreprenorii au reușit să avanseze pe teren. Amfora Construct Promanagement, compania responsabilă de supravegherea lucrărilor, a fost recent transparentă și a furnizat imagini din interiorul șantierului, în care se evidențiază că ultimele săptămâni au fost dedicate cimentării fundației și montării schelelor metalice. Construcția își urmează parcursul într-un ritm susținut, fiind conștient de complexitatea tehnică a unei astfel de investiții.

Campusul va include două corpuri de clădire: unul cu regim de înălțime S+Ds+P+3E, și altul cu un regim mai impunător, S+Ds+P+6E+Eth+heliport. Viziunea anunțată anterior era de a dota noul spital cu 490 de paturi, dintre care 400 pentru secțiile de spitalizare continuă, 50 pentru terapie intensivă și 40 pentru spitalizare de zi. Acest volum masiv de servicii va permite găzduirea unui număr semnificativ de bolnavi, reducând presiunea asupra altor unități spitalicești din capitală.

Un proiect cu impact strategic pentru securitatea națională și sănătatea publică

Importanța proiectului depășește conflictul legat de fonduri. Construcția noului sediu al spitalului face parte dintr-un plan mai larg de consolidare a infrastructurii medicale a Ministerului de Interne, menit să ofere resurse și dotări moderne pentru gestionarea situațiilor de urgență și pentru sprijinul pacienților în cel mai critic moment.

De asemenea, inițiativa trebuie comparată cu provocările financiare ale perioadei, deoarece ultimele decizii ale Guvernului privind realocarea fondurilor creează incertitudini în privința finalizării proiectului. Cu toate acestea, progresul de pe șantier și planurile de extindere indică hotărârea de a nu renunța, în ciuda dificultăților financiare.

Pe termen mediu și lung, această construcție va deveni nu doar un simbol al unui sistem sanitar modern, ci și o componentă strategică pentru capacitatea de răspuns în crize medicale și de securitate. Rămâne de văzut dacă sprijinul financiar, fie el național sau european, va putea fi recuperat pentru a asigura finalizarea și dotarea complete a acestui proiect, contribuind astfel la creșterea standardelor și a siguranței pentru cei care se vor adresa acestei unități medicale deosebite.