Calitatea aerului din București atinge cote alarmante în această dimineață, fiindcă poluarea devine tot mai vizibilă, în special în zonele centrale și periferice ale capitalei. Potrivit datelor colectate de platforma Airlive, nivelurile particulelor fine PM 2,5 depășesc consistent limitele recomandate, punând în pericol sănătatea locuitorilor. În același timp, concentrația de PM 10 rămâne în parametri normali, dar pericolul real vine din particulele ultrafine, capabile să pătrundă adânc în plămâni și să intre în fluxul sanguin, provocând inflamații sistemice și agravând afecțiuni cardio-respiratorii.

Zonele cele mai afectate de poluare în București

Printre zonele cu cele mai ridicate nivele de poluare se numără Colentina, unde nivelul PM 2,5 atinge 31 micrograme pe metru cub, urmată de Obor, Piața Unirii, Dudești și Berceni. Cea mai gravă situație a fost înregistrată în zona Liceului Cervantes, cu o concentratie de 53 micrograme pe metru cub, mult peste valorile considerate sigure. În plus, zone precum Dristor, Gara de Nord sau Vatra Luminoasă se confruntă cu depășiri ale limitelor de atenție, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la impactul acestor poluări asupra sănătății publice.

În contrast, particulele PM 10, care provin din surse diferite de cele ale particulelor fine, nu au înregistrat nivele periculoase, iar senzorii indică o stare bună a aerului în această categorie. Deși aceste date pot oferi o anumită alinare, ele nu implică eliminarea riscului, dat fiind faptul că PM 2,5 rămâne principala sursă de pericol pentru sănătate.

Contextul încălzirii și al surselor de poluare în sezonul rece

Calitatea aerului în București devine și mai fragile pe perioada sezonului rece. Conform unui raport recent, aproape 70% din poluarea aerului în timpul iernii provine din încălzirea rezidențială. Aceasta înseamnă că milioane de români, în special cei din zonele periferice, încălzesc locuințele folosind metode tradiționale – sobele pe lemne, carbune sau chiar deșeuri, care emit cele mai mari cantități de poluanți. În timp ce sistemele pe bază de combustibili fosili sunt și cele mai ieftine, ele contribuie substanțial la acumularea de substanțe toxice în aer.

Mai mult, utilizarea de combustibili solizi, chiar și deșeuri, în zonele periferice, agravează situația, amplificând riscurile pentru sănătate și afectând în mod direct calitatea aerului profesat de locuitori. În ultimii ani, autoritățile au încercat să încurajeze adoptarea surselor de energie regenerabilă, însă costurile și infrastructura rămân obstacole majore.

Costurile umane și economice ale poluării aerului

Pe plan global, Organizația Mondială a Sănătății raportează că poluarea aerului cauzează peste șapte milioane de decese premature anual. În România, bilanțul trist arată că răspândirea substanțelor nocive duce la peste 29.000 de morți premature în fiecare an, o cifră ce indică dimensiuneaapelului pe care poluarea îl are asupra sănătății publice. În București, aceste efecte se resimt și din punct de vedere economic, cu costuri de sănătate care se apropie de 3.000 de euro pe persoană, plasând capitala pe un loc delicat în clasamentul european.

Un studiu recent realizat de specialiști din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și al Academiei de Studii Economice subliniază perioadele critice de depășiri ale normelor, în special în timpul nopților de Revelion, când artificiile și alte activități artificiale sunt principalul factor de poluare temporară. Această combinație de factori pune în pericol sănătatea populației, mai ales pentru categoriile vulnerabile precum copiii, vârstnicii sau persoanele deja aflate în suferință.

În timp ce autoritățile și comunitățile locale caută soluții pentru reducerea impactului, în particular în zonele periferice și în sezonul rece, dezbaterile despre viitorul calității aerului din București și oportunitățile pentru schimbări durabile continuă. Schimbările în sursele de încălzire, orientarea către energii regenerabile și controlul mai strict al emisiilor sunt pași esențiali în eforturile de a proteja sănătatea locuitorilor acestui oraș prosper, dar totodată vulnerabil la efectele nocive ale poluării.