Președintele Nicușor Dan a adus omagiu victimelor Holocaustului în cadrul unei ceremonii de comemorare organizate luni la București, rememorând pogromul legionar din ianuarie 1941. Printr-un mesaj transmis via un consilier prezidențial, liderul statului a subliniat importanța păstrării în conștiință a unui trecut dureros, argumentând că uitarea nu trebuie să fie o opțiune. În același timp, el a reiterat angajamentul autorităților române de a nu neglija tragediile trecutului.

### O pagină sângeroasă din istoria românească: pogromul legionar din 1941

Evenimentul din 21–22 ianuarie 1941 rămâne una dintre cele mai întunecate episoade din perioada interbelică a României. La acea vreme, mișcarea legionară, condusă de Corneliu Zelea Codreanu, a escaladat violența împotriva comunității evreiești. Peste 120 de evrei au fost uciși în această perioadă, în timp ce zeci de alții au fost maltratați, rămânând pagini rușinoase în istoria țării. Evenimentul s-a desfășurat într-un context de tensiune extremă, pe fondul incitării la ură și antisemitism promovate de grupările legionare, dar și a unei puternice influențe naziste în Europa.

Acest pogrom a avut consecințe de lungă durată asupra comunității evreiești din România, alimentând o atmosferă de frică și marginalizare. În ciuda conjuncturii politice tumultoase, comemorarea acestor victime rămâne un moment de reflecție și de asumare a responsabilității naționale față de trecut. În anii de după, România a făcut pași spre recunoaștere și redresare, dar fiecare comemorare reamintește încă o dată de gravitatea ultimelor evenimente.

### Mesajul oficial: uitarea nu trebuie să umbrească adevărul istoric

Președintele Nicușor Dan a accentuat, în această zi de comemorare, importanța amintirii acelor momente tragice din istorie. El a afirmat că „acel trecut întunecat al regimului de dictatură antonescian nu trebuie făcut uitat, ca și cum nu s-ar fi întâmplat”. O astfel de declarație reflectă angajamentul autorităților de a păstra vie memoria victimelor și de a evita să se repete tragediile din trecut.

Este o poziție similară cu cea exprimată de oficiali de-a lungul anilor, care adesea au accentuat faptul că păstrarea memoriei istoriei este esențială pentru formarea unei societăți mai tolerante și mai responsabile. În cadrul discursului, președintele a subliniat totodată că comemorarea victimelor Holocaustului devine cu atât mai relevantă în contextul în care tendințele extremiste nu au fost complet înlăturate, iar antisemitismul, rasismul și intoleranța continuă să amenințe valorile democratice europene și românești.

### Reflectarea asupra trecutului pentru un viitor mai sigur

Evenimentul a atras nu doar oficiali, ci și reprezentanți ai comunității evreiești, alături de tineri, elevi și cetățeni implicați în promovarea memoriei și în educație. În discursurile susținute, s-a subliniat necesitatea de a educa generațiile tinere despre pericolele urii și intoleranței, pentru a asigura că astfel de tragedii nu se vor mai repeta nicio dată.

De-a lungul anilor, România a făcut pași în direcția recunoașterii și prețuirii memoriei Holocaustului, inclusiv prin muzee și programe educaționale. Dar peuterea sinceră și asumarea responsabilităților istoriei rămân provocări permanente, mai ales în fața unor tendințe tot mai evidente de revigorare a discursurilor naționaliste și extremiste.

Ultimele evoluții indică o atenție crescândă din partea autorităților pentru combaterea antisemitismului și pentru promovarea toleranței sociale. În ciuda unor incidente regretabile, eforturile de a construi o societate mai incluziivă și mai conștientă de trecutul său sunt constante. În acest cadru, comemorarea pogromului din 1941 nu este doar o zi de pomenire, ci și un apel la vigilență și responsabilitate civică pentru o Românie care respectă memoria victimelor și promovează valorile democrației și ale respectului universal.