Ziarul american New York Times a publicat recent o investigație detaliată privind posibile conflicte de interese legate de Hunter Biden, fiul fostului președinte Joe Biden. Articolul subliniază legăturile dintre Hunter Biden, mogulul român Puiu Popoviciu și o firmă de stat din China, în contextul unor afaceri controversate privind terenurile din jurul Ambasadei SUA la București.

În perioada în care Joe Biden era vicepreședinte, Hunter și-a extins rețeaua de contacte în Europa de Est. Aceasta s-a concretizat printr-o propunere de vânzare a terenurilor din apropierea ambasadei americane. Documentele analizate de New York Times arată că Hunter Biden a fost implicat atât ca om de afaceri, cât și ca avocat, reprezentându-l pe Popoviciu, judecat pentru corupție. Această dublă rol a fost recunoscută de Hunter ca fiind o „mlaștină etică”.

Proiectul a prins contur după 2016, când Joe Biden nu mai era vicepreședinte. Popoviciu, un dezvoltator influent, era deja acuzat de fapte de corupție legate de terenurile respective. Hunter și colaboratorii săi au discutat cu CEFC China Energy despre o investiție estimată între 300 și 500 de milioane de dolari. Accesul unei entități chineze hotărâtoare în acest proiect a stârnit îngrijorări în rândul diplomaților americani.

Pe lângă implicarea în afaceri, Hunter i-a oferit lui Popoviciu consultanță juridică. Acest dublu rol a fost criticat, procurorii americani sugerând că ar putea constitui lobby străin nedeclarat. Ambasadorul SUA la București de atunci, Hans Klemm, s-a arătat îngrijorat de această situație, refuzând să accepte orice formă de presiune asupra anchetei care-l viza pe Popoviciu. În final, acesta a fost achitat pe motive procedurale, iar proiectul de investiție a fost abandonat în 2017.

Conexiunile financiare dintre Hunter Biden și societăți legate de CEFC sunt semnificative. El a primit aproximativ un milion de dolari pentru consultanță din partea lui Popoviciu în perioada în care tatăl său era vicepreședinte. De asemenea, CEFC a intrat în colaps în urma unor anchete, iar președintele său a fost arestat.

Această situație evidențiază complexitatea relațiilor între afacerile internaționale, politică și etica publică. Cazul subliniază cât de ușor se pot interconecta interesele personale cu cele diplomatice. Rămâne un exemplu notabil despre riscurile și provocările implicării membrilor familie în afaceri străine, un subiect care continuă să fie relevant în peisajul politic și economic global. Publicul este încurajat să rămână bine informat asupra evoluțiilor în această direcție.