Un nou tip de computer: creierul uman, la lucru în laborator

O companie australiană, Cortical Labs, a dezvoltat un sistem care combină neuroni umani crescuți în laborator cu cipuri de siliciu. Denumit CL1, acest „computer biologic” poate executa cod și este accesibil printr-o platformă cloud. Sistemul marchează o evoluție în domeniul biocomputingului, un domeniu care explorează utilizarea celulelor biologice, în special neuroni, pentru a efectua calcule.

Ideea de a utiliza neuroni pentru calcul nu este nouă, însă Cortical Labs susține că a reușit să standardizeze procesul de a crește neuroni și de a-i integra cu hardware-ul. Astfel, cercetătorii pot „vorbi” cu rețeaua de neuroni și pot interpreta reacțiile celulelor în timp real, transformând răspunsurile lor într-o parte a procesului de calcul. Această abordare ar putea reduce dramatic timpul necesar pentru experimente, ceea ce înainte necesita luni sau ani de muncă specializată. Compania are în plan extinderea facilităților de calcul biologic în Melbourne și Singapore.

Avantaje și provocări ale biocomputingului

Principalul avantaj invocat de susținătorii acestei tehnologii este eficiența biologică. Creierele umane și chiar rețelele neuronale simplificate pot învăța din puține exemple și consumă considerabil mai puțină energie decât sistemele avansate de inteligență artificială. Un reprezentant al Cortical Labs a subliniat că, spre deosebire de modelele de machine learning, un copil poate identifica un câine după ce vede doar câteva imagini.

Un alt potențial beneficiu este cercetarea biomedicală. Neuronii, obținuți din probe donate, pot reflecta trăsături genetice ale donatorului. Aceasta ar putea transforma platformele biocomputing în instrumente utile pentru testarea reacțiilor celulelor la tratamente, modelarea bolilor neurologice și explorarea mecanismelor cognitive. Cortical Labs promovează deja sistemul ca o alternativă „mai etică” la testarea pe animale.

Cu toate acestea, există și semne de întrebare. Un expert citat în materialul Euronews atrage atenția că rețelele neuronale plate, folosite în astfel de sisteme, ar putea să nu ofere avantaje majore față de computerele tradiționale pentru multe sarcini. Structuri biologice mai complexe, precum organoizii cerebrali tridimensionali, ar putea avea un potențial mai mare, însă acestea ridică îngrijorări etice.

Probleme etice și viitorul biocomputingului

Aspectul etic este crucial. Posibilitatea ca aceste sisteme să dezvolte o formă rudimentară de experiență sau conștiință este un subiect de dezbatere intensă în comunitatea științifică. Deocamdată, nu există dovezi că CL1 ar putea atinge un astfel de nivel, dar această posibilitate justifică prudență. Dezvoltarea biocomputingului va necesita reguli noi, supraveghere atentă și o analiză riguroasă a implicațiilor morale.

În prezent, nu există date exacte despre rezultatele obținute de CL1.