Neculai Onțanu, primar al Sectorului 2 al Capitalei timp de 16 ani, este unul dintre puținii lideri locali din România care deține gradul militar de general-maior (două stele). În ciuda carierei de durată în administrație și a titlurilor militare obținute, viața sa politică și profesională a fost, în ultimii ani, marcată de controverse și acuzații grave de corupție.

Ascensiunea și cariera înainte de politică

Onțanu a intrat în peisajul politic în mod diferit față de majoritatea colegilor săi. Cu un profil profesional care nu include experiență militară activă, el a urmat înainte de 1989 cursuri la Academia „Ștefan Gheorghiu”, unde a făcut parte din consilieri pentru cadrele Partidului Comunist. În anii ’90, a lucrat ca muncitor și maistru în construcții, o perioadă de început destul de modestă, care pare mai mult un capitol de tranziție înainte de a se dedica politicii.

Trecerea în lumea administrativă a fost rapidă și decisivă: în 1995, a fost ales primar al Sectorului 2 și și-a consolidat poziția, câștigând încrederea alegătorilor pe multiple mandate. În 2009, a fost avansat la gradul de general-maior în rezervă, fiind menționat oficial de către președintele Traian Băsescu. Este de remarcat însă că, în fapt, Onțanu nu a avut nicio carieră militară în sensul tradițional, avansarea sa fiind percepută mai mult ca o recunoaștere a statutului său politic și administrativ.

Studii de doctorat și alte titluri academicice au completat palmaresul său profesional, însă unele Detalii, precum susținerea unei teze cu suspiciuni de plagiat, au atras critici și au adus un plus de ambiguitate în imaginea sa publică.

Afaceri cu miză și o carieră politică cu sorți de izbândă

Mandatul său de primar a fost, pe alocuri, extrem de controversat. În 2016, DNA l-a acuzat oficial de luare de mită în formă continuată, în contextul retrocedărilor ilegale de terenuri în Sectorul 2. Așa au ieșit la lumină detalii legate de un teren de 1.500 mp evaluat între 1,4 și 4,2 milioane euro, pretins primit de Onțanu ca mită pentru favorizarea retrocedărilor ilegale în valoare totală de peste 83.000 mp de terenuri.

Procurorii au descoperit că, după emiterea titlului de proprietate, Onțanu a primit suprafața de teren transferată prin contracte fictive, delicate tranzacții în care prețurile au fost deliberately subevaluate, iar plățile nu au fost, de fapt, onorate. Documentele arătau că terenurile majore, cu o valoare de piață estimată la peste 4 milioane euro, au fost transferate în mod fictiv, în cadrul unui mecanism de corupție bine pus la punct, vizând beneficiile directe pentru edil.

Procesul, de la acuzații grave la condamnări și conturarea unui precedent

Faptele au fost aflate public în 2016, iar după doar patru luni, Onțanu a fost trimis în judecată. În timpul procesului, s-a invocat faptul că faptele s-au prescris, iar procesul aproape că s-a încheiat cu o decizie favorabilă. Cu toate acestea, în 2021, Înalta Curte a decis altceva. Instanța a pronunțat o condamnare definitivă, aplicându-i un trei ani de închisoare cu suspendare, pentru infracțiunea de luare de mită. Achiesând cu legislația mai favorabilă din vechiul Cod penal, judecătorii au stabilit totodată un termen de încercare de 8 ani, perioadă în care Onțanu trebuie să se supună anumitor condiții, monitorizat de autorități.

Sentința a fost însoțită de condamnări similare pentru o serie de complici, inclusiv fostul secretar al Consiliului Local și alți inculpați implicați în același mecanism de corupție, în timp ce procurorii au cerut inițial maximumul legal, de 10 ani de detenție, pentru infracțiunea gravă de corupție.

Acest dosar și deciziile curente deschid perspective importante pentru lupta anticorupție în administrația locală și creează un precedent pentru modul în care autoritățile amenință corupția din nobilul, dar adesea coruptul, mediu urban al Capitalei. În timp ce Onțanu pare că a pierdut ultimul bastion al puterii, cariera sa, încărcată de controverse, continuă să ridice întrebări despre protecțiile și relațiile din cercul privilegiat al politicii locale.