NATO afirmă categoric: Secretarul general nu a discutat nicio concesie privind suveranitatea Groenlandei cu Donald Trump

Discuțiile din cadrul forumului de la Davos, așteptate cu interes din cauza contextului geopolitic tensionat, au sosit cu unele confuzie legată de pozițiile exprimate de NATO. În centrul atenției s-a aflat întâlnirea dintre secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, și președintele SUA, Donald Trump, despre subiectul Groenlandei, un teritoriu strategic și extrem de valoros din punct de vedere geostrategic. Cu toate acestea, oficialii NATO și-au reafirmat poziția fermă, clarificând că admisia de noi condiții sau concesii privind suveranitatea Groenlandei nu a fost pe agenda discuțiilor.

Secretarul general al NATO refuză acuzatiile privind negocieri despre suveranitate

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Alianței, Allison Hart, Jens Stoltenberg „nu a propus niciun compromis privind suveranitatea în timpul întâlnirii sale cu Donald Trump de la Davos”. Declarația vine după speculațiile din ultimele zile, conform cărora liderul american ar fi explorat posibilitatea de a negocia asupra statutului Groenlandei, afirmând că ar interesa dacă această insulă ar putea fi inclusă într-un proiect de investiții majore sau ar putea primi o alternative care să îi confere un nou profil economic.

Într-adevăr, declarațiile lui Trump au fost interpretate de presa internațională ca exprimând interes pentru o posibilă achiziție sau un parteneriat special în regiune, însă oficialii NATO au subliniat că discuțiile de la Davos au fost în principal despre colaborare economică și securitate globală, nu despre revendicări teritoriale. “Secretarul general a reafirmat poziția NATO privind autonomie și suveranitatea Groenlandei, subliniind că nu a fost pus în discuție nicio formă de cedare sau schimbare de statut”, a precizat Hart.

Contextul geopolitic și interesul global pentru Groenlanda

Această clarificare vine pe fondul unei perioade în care Groenlanda a devenit din ce în ce mai în vizorul marilor puteri. Cu rezerve de resurse minerale și posibilități de noi rute de navigație în contextul încălzirii globale, insula nordică a ajuns să fie considerată un element strategic pentru combaterea influenței Chinei, Rusiei și chiar a Uniunii Europene.

De altfel, președintele Trump a mai avutMi intervenții fără echivoc legate de această regiune, atunci când, în 2019, a speculat despre posibilitatea de a cumpăra Groenlanda, ceea ce a generat rapid opoziție atât din partea oficialilor danezi, cât și din partea administrației locale. La acea vreme, comentariile lui Trump au fost interpretate ca o încercare de a atrage atenția asupra potențialului economic al zonei, dar și asupra importanței strategice a acesteia în contextul competiției globale.

Ce urmează după aceste dezbateri

Deși oficialii NATO au reiterat că nu există discuții despre cedări teritoriale, discuțiile din mediul diplomatic și politic continuă, iar interesul pentru Groenlanda nu pare să fie diminuat. Strategii de alianță și relațiile internaționale se modifică rapid, iar modul în care marile puteri valorifică această regiune va influența în mod direct echilibrul de putere în următorii ani.

Pentru moment, reprezentanții NATO sunt precauți în declarații, accentuând că Dialogul cu Statele Unite rămâne unul deschis și concentrat pe aspecte de securitate și cooperare economică, fără a face referire la orice fel de negocieri de înalt nivel privind suveranitatea Groenlandei. Pe măsură ce tensiunile din regiune se amplifică, menținerea clarității și a unei poziții ferme a alianței devine esențială, în condițiile în care interesele marilor actori globali se intersectează tot mai mult în această parte a lumii.