NASA evită responsabilitatea pentru creșterea temperaturilor globale în ultimul raport

Agitația legată de schimbările climatice se intensifică pe măsură ce agențiile oficiale și cercetătorii încep să-și ajusteze tonul, în funcție de direcțiile politice și paradigmale ale vremurilor. De curând, NASA — cunoscută în lumea largă pentru misiunile sale în explorarea spațiului, dar și pentru monitorizarea schimbărilor climatice — a publicat o raportare asupra creșterii temperaturilor globale, evitând în continuare exprimarea unei legături directe între această creștere și activitatea umană. Anunțul surprinde, având în vedere că în anii precedenți, agenția americană a fost un purtător de cuvânt fervent al cauzelor antropice în privința modificărilor climatice.

Agenția spațială a evit a menționa explicit “încălzirea globală” sau “responsabilitatea umană” în raportul recent, urmând îndeaproape indicațiile guvernului de la Washington, dominat de o poziție sceptică față de teoriile privind schimbările climatice provocate de activitatea umană. În loc să ofere o perspectivă alarmistă, NASA s-a concentrat pe prezentarea datelor referitoare la creșterea temperaturilor, fără a le lega în mod direct de intervenția umană, deseori considerată baza discursului climatic actual.

Parametrii monitorizați indică totuși o creștere a temperaturilor globale, însă lipsesc explicațiile legate de factorii cauzali. De altfel, mesajul oficial al agenției pare să fie unul de neutralitate, conform ghidurilor impuse de administrarea actuală, în contrast cu tonul mai vehement adoptat în trecut. În această manieră, schimbarea retoricii poate fi interpretată ca o încercare de a evita controversele politice și de a păstra credibilitatea în ochii unor parteneri sau cercetători independenți.

Contextul politic din Statele Unite a avut un impact decisiv asupra modului în care oficialii abordează subiectele legate de climă. De exemplu, în perioada precedentă, sub administrația lui Donald Trump, dezbaterile despre cauza încălzirii globale au fost marcate de reticență și de o tendință de minimalizare a rolului activității umane. În acest sens, raportul NASA devine parte a unei strategii mai vaste de adattare la politicile guvernamentale, dar și la așteptările unei părți a opiniei publice, pretutindeni preocupați de efectele schimbărilor climatice.

Expertiza climei și comunitățile de specialiști sunt însă sceptice în privința acestei abordări. Majoritatea cercetătorilor din domeniu susțin că modificările pădurilor atmosferice și ale oceanelor, precum și creșterea concentrației de gaze cu efect de seră, sunt factori determinanți în procesul de încălzire. De aceea, evitarea discuției despre cauzele antropice sau despre responsabilitatea umană poate fi interpretată ca o simplificare excesivă, menită să nu deranjeze anumite interese politice sau economice.

Pe plan internațional, această mutare în discursul NASA contestă direcțiile asumate anterior de mii de specialiști și organisme globale. În timp ce majoritatea liderilor mondiali avertizează asupra urgenței combaterii schimbărilor climatice, riscând să-și piardă capital electoral în fața unor electori sceptici, agențiile precum NASA par să mute accentul de pe responsabilitatea umană către o interpretare mai neutru-stocastică a datelor. Fenomenul are potențialul de a avea consecințe grave asupra coordonării globale în lupta împotriva încălzirii globale, dar și asupra încrederii publicului în instituțiile științifice.

De câteva săptămâni, opinia publică e tot mai dezorientată, în condițiile în care guvernele și organismele internaționale continuă să tragă semnale de alarmă. Cu toate acestea, raportul NASA pare să nu aducă noutăți în ceea ce privește responsabilitatea umană, generând debate despre rolul și influența politicului în cercetarea de vârf. În final, lumea trebuie să se pregătească pentru o perioadă de incertitudine, în care convergența între știință, politică și economie va determina modul în care vom aborda provocările climatice ale viitorului.