Atenția tinerilor din lumea întreagă pare să fie tot mai fragmentată și mai dificil de capturat, în timp ce performanțele cognitive ale generațiilor actuale pălesc sau chiar încep să se inversese în unele zone. În ultimele decenii, ideea că fiecare generație va fi, în mod inevitabil, mai deșteaptă, mai adaptabilă și mai rapidă, a fost susținută de datele istorice. Însă, în contextul digital și al suprautilizării tehnologiei, această credință nu mai poate fi considerată un fapt incontestabil. Oamenii de știință avertizează acum asupra unui fenomen tot mai evident: stagnarea sau chiar declinul performanțelor cognitive în multe țări dezvoltate, în special în ultimele două decenii.

### Resistenta față de progresul cognitiv? Semnale clare din datele internaționale

Pentru mult timp, s-a crezut că scorurile la teste de inteligență crescu și de la o generație la alta, susținând astfel teoria progresului inexorabil al minții umane. Însă, cercetările recente indică chiar invers. În țări din Scandinavia, precum Norvegia și Danemarca, există dovezi tangibile că această evoluție favorabilă s-a oprit, ba chiar a fost urmată de scăderi. Fenomenul, denumit „reverse Flynn effect”, indică o reducere a coeficientului de inteligență în anumite cohorte. În același timp, evaluările internaționale continuă să fie influențate de factori precum pandemia, diferențele sociale sau schimbările din sistemul educațional, dar o constantă rămâne: distragerile digitale devin tot mai evidente ca obstacol în calea performanței elevilor.

Studii realizate de Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică (OECD) arată că utilizarea excesivă a dispozitivelor pentru activități recreaționale în timpul orelor de curs are un corolar clar: rezultatele scad. Elevii raportează frecvent că sunt distrași de telefoane și aplicații, iar această distragere nu se limitează la simpla folosire a tehnologiei, ci la modul în care este integrată în procesul educațional. Cu toate acestea, nu toate tipurile de utilizare digitală afectează în mod egal performanța. OECD subliniază că utilizarea moderată și controlată poate coexista cu rezultate bune, în timp ce excluderea completă sau utilizarea excesivă de recreație trage în jos capacitatea de concentrare.

### Modelul danez: de la digitalizare excesivă la reîntoarcerea la manuale și discuții offline

Un exemplu concret de recalibrare în sistemul educațional vine din Danemarca. Aici, refuzul de a face din tehnologie o prioritate absolută nu a venit ca o inițiativă nostalgică, ci ca o reacție la măsurile observate pe teren: elevii pierd din cauza distragerilor atenției, iar socializarea a suferit din cauza absenței pauzelor de calitate. O serie de școli au adoptat deja politici „mobile-free”, în care elevii își lasă telefoanele într-un seif la începutul zilei, pentru a evita zgomotul neîncetat al notificărilor și tentațiile aplicațiilor.

Decizia a fost oficializată în legislație: în decembrie 2025, Parlamentul danez a aprobat introducerea în școlile publice a unor reguli stricte privind utilizarea telefonului și a altor dispozitive mobile, cu aplicare începând cu noul an școlar. Aceste măsuri, printre care interzicerea telefoanelor personale și limitarea accesului la rețelele sociale pentru elevii sub 15 ani, au scopul de a crește atenția și de a stimula socializarea autentică între elevi. În plus, guvernul intenționează să prevadă restricții chiar și în afara programului școlar, vizând platformele sociale, pentru a proteja copiii de influențele nocive ale mediului digital.

Aceste măsuri extremente s-au născut dintr-o observație simplă, dar profundă: tehnologia nu este un monolit, iar impactul său depinde de modul în care este gestionată. În Denmark, o adevărată revoluție a început cu întoarcerea la caiete și manuale, iar pentru părinți și profesori, dezbaterea despre „cât de mult și cum” utilizează digitalul devine tot mai urgentă și mai concretă, în contextul în care Uniunea Europeană și alte institute push către restricționarea accesului minorilor la rețelele sociale.

Pe măsură ce lumea evoluează, orașele și școlile încep să înțeleagă că viitorul nu constă în înlocuirea completă a lecturii și a formei clasice de învățare cu tehnologia. În schimb, aire propune un echilibru, în care atenția devine noua resursă rară. În Danemarca, această lecție pare aproape să fi fost însușită deja, oricât de dificil ar fi să implementăm reguli clare și să schimbăm mentalități. Concursul pentru mintea tinerilor continuă, iar experții avertizează că timpul nu mai e de partea noastră dacă nu învățăm să gestionăm, cu responsabilitate, această nouă eră digitală.