Senatul a respins, luni, moţiunea simplă pe Educaţie, intitulată “Educaţia între avarie şi abandon. Cum sunt transformaţi studenţii în colateral bugetar”. Moţiunea a primit 44 voturi în favoare, 74 împotrivă şi 2 abţineri. Decizia survine în contextul corocotelor asupra rectificării bugetare, soldându-se cu o nouă înfrângere pentru forțele de opoziție.

## Opoziția, la un pas de a schimba direcția

Scrisă de senatorii opoziției, care se autointitulează “salvatorii educației naționale”, moţiunea își propunea recalibrarea politicii în domeniul educației, cu un accent puternic pe finanțările destinate elevilor și studenților. Titlul moţiunii nu a fost întâmplător ales, sugerând o critică dură a stării actuale a sistemului educaţional, perceput de o parte a opiniei publice drept “transformat în colateral bugetar”.

“După discuţiile avute, consider că această moţiune este cea mai bună cale de a reda educaţiei importanţa pe care o merită. Trebuie să fim conştienţi că fără o educaţie solidă şi bine finanţată, viitorul ţării noastre ar putea fi sumbru”, a declarat senatorul George Stoica, iniţiatorul moţiunii.

## Un vot care sparge tiparele

Cu toate acestea, cu un rezultat de 74 de voturi împotriva și doar 44 în favoare, respingerea moțiunii a scos la iveală nu atât nemulţumirea asupra politicilor educaţionale, cât mai degrabă profunda divizare a clasei politice. O analiză a votării moțiunii scoate în evidență tranșarea pe linii partizane, cu puterea respingând amendamentele propuse în bloc, în vreme ce opoziția a votat în favoarea lor, denotând lipsa de spațiu de mijloc pe scena politică românească.

“Sunt extrem de dezamăgit de rezultatul votului de astăzi. Într-un mod regretabil, discuţiile de fond legate de educaţie au fost înlocuite de luarea de decizii bazate strict pe culoarea politică”, a comentat senatorul Iulian Coman, membru al opoziţiei.

## Ce urmează pentru educația din România?

Propunerea respinsă ridica multe semne de întrebare cu privire la felul în care actuala guvernare percepe sistemul de învățământ și da tangible îngrijorărilor asupra sustenabilității acestuia în condițiile actuale. La aceasta se adaugă și preocuparea crescută privind riscurile care decurg din transformarea sistemului educațional în “colateral bugetar”, o temă care continuă să rămână pe agenda publică.

Deși s-a atras o lumină asupra problemei – și mai mult decât atât, s-a deschis un dialog – decizia Senatului a lăsat nerezolvată chestiunea finanțării corecte a educației în România, iar viitorul acesteia rămâne incert.

În final, dacă educația este sau nu într-o “stare de avarie”, și dacă studenții sunt sau nu “transformați în colateral bugetar”, este o întrebare care continuă să stârnească controverse și dezbateri, constituind probabil un punct cheie pe agenda politică. Cu siguranță scenariul actual nu a închis nici de departe discuția, ci a deschis mai multe drumuri pentru o posibilă reformă. Dar pentru asta, ar fi nevoie de o majoritate politică dispusă să ia decizii în favoarea educației, și nu a altor interese.