Rusia își întărește poziția în negocierile de pace, în urma afirmațiilor de atac asupra reședinței lui Putin

Ministrul de externe al Ucrainei a cerut marți altor țări să nu reacționeze la declarațiile rusești despre un presupus atac ucrainean asupra reședinței președintelui Vladimir Putin,palatul Valdai din regiunea Novgorod. În ciuda acuzațiilor Moscovei, Ucraina a negat vehement că ar fi fost implicată și a subliniat că nu există dovezi credibile pentru susținerea acestor afirmații.

Ministrul ucrainean al apărării, Andrii Sîbiha, a scris pe platforma X că Rusia “nu a furnizat nicio dovadă plauzibilă” pentru acuzațiile aduse. “Nu a avut loc niciun astfel de atac”, a declarat el, conturând astfel poziția oficială a Kievului. De cealalată parte, Kremlinul a insistat că atacul a avut loc și că va influența negativ poziția Rusiei în negocierile pentru pace, conform unei declarații a purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov.

Un istoric de false acuzații

Ministrul de externe ucrainean a denunțat ceea ce a numit “o nouă serie de minciuni” din partea Rusiei, subliniind că aceste tacticii sunt caracteristice Moscovei, care a negat în mod similar pregătirea pentru invazia din 2022. “Cuvintele lor nu ar trebui niciodată luate ad litteram”, a spus acesta, adăugând că reacțiile la declarațiile rusești nefondate nu fac decât să alimenteze propaganda Kremlinului.

Președintele Volodimir Zelenski a ratificat această poziție, etichetând acuzațiile drept “o tentativă de a justifica noi atacuri asupra Ucrainei”. Declarațiile venite din partea Kievului subliniază un atașament puternic la faptele dovedite, în contrast cu retorica rusească despre un atac care – conform expertizei independente – nu a avut loc.

Contradicțiile din tabăra rusă

Acuzațiile rusești se complică însă prin contradicțiile dintre declarațiile oficiale. Instituția americană Institutul pentru Studiul Războiului a notat că afirmațiile despre atacul asupra reședinței lui Putin nu se aliniază cu modelele observate în rândul atacurilor efectuate de Ucraina pe teritoriul rus. Anterior, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Ucraina a încercat să ciocnească reședința liderului de la Kremlin. Totuși, nicio dovadă nu a fost furnizată pentru a susține aceste afirmații, contrar practica obișnuită, care include imagini și rapoarte locale despre astfel de incidente.

Kremlinul a respins negările ucrainene, caracterizându-le drept “complet nebunești” și coloana de pozitive rusească pare să nu mai fie stabil și convingătoare în aceste momente. Peskov a adăugat că acțiuni de acest tip vizează blocarea procesului de negociere, susținând astfel ideea că Rusia va fi mai puțin dispusă să ajungă la un compromis pe viitor.

Critici din interiorul Rusiei

Publicațiile de opoziție din Rusia au ridicat și ele semne de întrebare cu privire la legitimitatea acestor acuzații, sugerând că, dată fiind protecția aeriană crescută din regiunea Valdai, ar fi fost un “miracol” ca un atac ucrainean să reușească. O investigație a publicației Sota a evidențiat că în comunitatea locală nu au fost auzite alarma sistemelor de apărare aeriană, subliniind lipsa de coerență între declarațiile oficiale și realitățile din teren.

Mai mult, analiza de specialitate sugerează că pentru un eventual atac asupra reședinței lui Putin, Ucraina ar fi trebui să beneficieze de o “neglijență militară deliberată” din partea Rusiei, având în vedere întărirea substanțială a apărării aeriene în zona respectivă.

Astfel, tensiunile dintre Ucraina și Rusia continuă să escaladeze, iar magia securității și legăturilor diplomatice pare să moară în aburii retoricii belicoase, atâta timp cât ambele părți își speculează forțele și intențiile. Confruntarea se anunță a fi o provocare mai ales pentru mediile internaționale, care se află într-o continuă dilema a adevărului.