Transferurile sociale, deși voluminoase, nu reușesc să reducă semnificativ sărăcia în România. Acesta este principalul rezultat al unei analize recente a Institutului Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSP). Studiul arată că, în ciuda sumelor considerabile alocate anual pentru diverse beneficii sociale, impactul acestora asupra nivelului de trai al românilor este limitat.

De ce transferurile sociale nu schimbă radical situația

Mecanismul prin care transferurile sociale ar trebui să combată sărăcia presupune o redistribuire a veniturilor. Statul acordă sprijin financiar celor mai vulnerabili, fie prin pensii, alocații, ajutoare sociale sau indemnizații. Cu toate acestea, mulți cercetători și experți constată că aceste măsuri nu ating țintele scontate. Unul dintre motive este insuficiența sumelor acordate. Multe dintre beneficii nu acoperă nevoile de bază, iar creșterile sunt adesea depășite de inflație.

O altă problemă majoră este eficiența implementării. Birocrația și procedurile greoaie pot împiedica accesul rapid și eficient la aceste ajutoare. De asemenea, modul în care sunt structurate transferurile sociale nu este întotdeauna optim, nefiind suficient de bine direcționate către grupurile cele mai vulnerabile. Există, de asemenea, suspiciuni cu privire la corectitudinea evaluării eligibilității, existând cazuri în care beneficiarii nu sunt cei care ar trebui să primească sprijin.

Factori care amplifică efectul redus

În timp ce transferurile sociale reprezintă un efort, alte condiții ale societății românești contribuie la limitarea impactului lor. Piața muncii deficitară, cu locuri de muncă prost plătite sau cu contracte precare, face dificilă ieșirea din sărăcie. De asemenea, accesul limitat la servicii de bază, precum educația și sănătatea, perpetuează cercul vicios al sărăciei.

O altă cauză este reprezentată de structura demografică. Persoanele vârstnice, copiii și persoanele cu dizabilități reprezintă categorii de risc major. Dependența de transferuri sociale este mai mare în aceste grupuri, iar presiunea demografică pune o presiune constantă pe resursele statului. Impactul sărăciei asupra acestor categorii este deosebit de grav, conducând adesea la excluziune socială și dificultăți majore în accesul la o viață decentă.

Ce mai este de făcut

Pentru a crește eficiența transferurilor sociale, sunt necesare ajustări. Este nevoie de o analiză aprofundată a cuantumului beneficiilor, corelată cu costurile de trai actuale. Simplificarea procedurilor de accesare a ajutoarelor sociale și o mai bună țintire a grupurilor vulnerabile sunt, de asemenea, priorități. În plus, reforme în domeniul pieței muncii și al serviciilor sociale sunt decisive pentru o strategie coerentă de reducere a sărăciei pe termen lung.

În anul 2023, bugetul pentru asistență socială a fost de peste 80 de miliarde de lei, incluzând diverse tipuri de ajutoare și beneficii.