Republica Moldova demonstrează în mod constant că este cu un pas înaintea României în ceea ce privește măsurile pentru asigurarea corectitudinii și transparenței alegerilor.
De exemplu, Chișinăul a fost primul oraș din regiune care a adoptat o soluție software pentru monitorizarea continuă a numărului de persoane prezente la vot și a rezultatelor, pe care Bucureștiul a implementat-o abia anul trecut.

O diferență importantă, chiar dacă aparent minoră, se observă în modul de construcție al cabinelor de vot. În România, acestea rămân simple, incluzând o perdeluță care acoperă cele trei părți laterale rigide ale cabinei, conform legii, în care alegătorii votează în condiții de intimitate.

În schimb, Republica Moldova a ales un alt tip de cabină: unele deschise, însă care păstrează secretul votului. Structura acestor cabine este clar definită și detaliată în instrucțiunile emise de Comisia Electorală Centrală, care includ și un desen explicativ.

Conform acestor instrucțiuni, cabinele de vot în Moldova sunt structuri pliabile, fabricate din plastic sau carton rigid, de culoare albă, cu o înălțime de 1,7 metri. Partea inferioară formează un cub cu toate laturile închise, având o suprafață de sus (numită soclu) care servește drept masă pentru buletinul de vot și pentru aplicarea ștampilei „Votat”. Partea superioară constă doar din pereți laterali și unul din spate, astfel încât zona de sus rămâne liberă.

Instrucțiunile precizează că aceste cabine trebuie amplasate vizavi de un perete, pentru a garanta confidențialitatea votului și pentru a impede pe persoane să observe modul în care alegătorii își exercită dreptul.

Dacă acum 35 de ani diferențele dintre o cabină închisă și una deschisă păreau nesemnificative, odată cu evoluția tehnologiei aceste diferențe au devenit extrem de importante. Într-o cabină închisă, alegătorul poate face mai mult decât să voteze – de exemplu, poate fotografia buletinul de vot după ștampilare, ceea ce, deși ilegal, constituie un instrument puternic de control al votului, atât în Moldova, cât și în România.



Sursa articol