Republica Moldova are de plătit aproape 100.000 de euro către Comunitatea Statelor Independente (CSI), organizație din care intenționează să se retragă complet până la finalul anului 2026, a confirmat marți ministrul de externe, Mihai Popşoi. Această sumă restantă, de 100.000 de euro, reprezintă o parte minoră din eforturile financiare ale Chișinăului în raport cu internaționalismul organizației, dar semnalează, în același timp, o intenție clară de distanțare de fostul bloc sovietic.

### Confirmarea restanței și contextul retragerii din CSI

Potrivit declarațiilor oficiale, guvernul de la Chișinău analizează cu atenție beneficiile și costurile implicate de aderarea la CSI, organizată inițial pentru a consolida legăturile dintre fostele republici sovietice. Însă, în ultimii ani, preocupațiile legate de direcția politică a organizației și de influența Rusiei asupra statelor membre au crescut, iar moldovenii par să fi decis că pentru Moldova, această asociație nu mai corespunde intereselor naționale. „Reprezintă o sumă restantă de 100.000 de euro, dar cel mai important este procesul de retragere, pe care intenționăm să îl finalizăm până la sfârșitul anului 2026,” a declarat Popșoi, subliniind hotărârea guvernului de la Chișinău.

Decizia de a părăsi CSI nu vine izolată, ci în contextul eforturilor Moldovei de a-și reafirma independența din punct de vedere geopolitic, în special în raport cu influența Moscovei, dar și în cadrul eforturilor de integrare europeană. La nivel local, această hotărâre a fost interpretată precum un semnal clar al dorinței Moldovei de a se distanța de alianțele și organizațiile care, în opinia unor observatori, pot restrânge suveranitatea națională.

### Impactul financiar și implicațiile politice

Departe de a fi o sumă majoră, cei 100.000 de euro reprezintă totuși o cheltuială minoră în contextul bugetului național, dar simbolizează o schimbare majoră în politica externă a Moldovei. În același timp, procesul de ieșire din CSI implică numeroase formalități și negocieri diplomatice cu statele membre, pentru a asigura o tranziție fără incidente.

De altfel, această decizie a fost anticipate de multă vreme în rândul analiștilor. Mulți susțin că Moldova caută să-și redefinească rolul internațional, axându-se mai mult pe aspirațiile euroatlantice și pe consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană. În acest context, retragerea din CSI ar putea fi un pas strategic către atingerea unui statut de stat candidat la aderarea în UE, un scop declarat al guvernului moldovean în ultimii ani.

### Reacțiile și perspectivele

Decizia de a părăsi CSI nu a fost întâmpinată cu entuziasm în rândul anumitor parteneri ai organizației, dar a fost salutată de politicienii pro-europeni din Chișinău, care o consideră un răspuns la necesitatea de a elimina influențele externe nedorite. În timp ce oficialii de la București și Bruxelles au salutat această mișcare drept un exemplu de fermitate și dorință de apropiere de valorile europene, unii observatori avertizează asupra provocărilor logistice și diplomatice generate de această decizie.

Pentru moment, guvernul moldovean nu a dat detalii exacte despre pașii următori, însă toate semnalele indică faptul că Moldova prioritizează procesul de integrare europeană și își reafirmă independența față de influențele externe. Rămâne de văzut dacă această strategie va aduce rezultatele scontate în planul relațiilor internaționale și dacă va facilita parcursul european al țării.

Din ultimele declarații ale oficialilor moldoveni, reiese clar: Moldova este hotărâtă să-și contureze un nou drum, independent de trecutul sovietic, și să-și reafirme suveranitatea în fața provocărilor geopolitice ale regiunii. Deocamdată, procesul de ieșire din CSI, deși tensionat, pare să fie un pas important în această direcție.