Bihorul a fost prezentat de premierul Ilie Bolojan ca un exemplu de urmat în procesul de reformare a administrației locale. El a afirmat că doar 2% dintre angajații primăriilor au fost restructurați, în timp ce restul organigramei era deja eficientă, și a propus ca acest model să fie folosit pentru întreaga țară.

Însă, investigațiile arată că această statistică favorabilă nu reflectă neapărat o gestionare perfectă, ci este rezultatul unui truc inteligent. În loc să concedieze personal, mulți primari au redistribuit angajații pe listele de plată ale Asociației Comunelor din România, o organizație care le asigură serviciile administrative. Astfel, contribuabilii plătesc aceiași salarii, dar costurile apar acum la capitolul „servicii și bunuri”.

Recent, în contextul discuțiilor despre reforma administrativă, Guvernul a prezentat simulări pentru reducerea organigramelor primăriilor cu 40% și 45%. În cazul județului Bihor, rezultatele au arătat că, la o scădere de 40%, ar fi fost eliminate doar 53 de posturi din 16 primării, reprezentând 2% din cele peste 3.100 de poziții ocupate. În scenariul de 45%, au fost tăiate doar 72 de locuri în 22 de primării. În comparație, în județe precum Galați sau Argeș, tăierile ar fi trebuit să atingă 16-17%, iar în alte județe precum Alba, Constanța sau Iași, între 11 și 12%.

Primarii din Bihor au făcut reduceri succesive de personal, însă această „eficiență” ascunde o altă realitate. În loc să reducă efectiv numărul angajaților, au găsit metode creative pentru a păstra aceleași persoane și a arăta bine în statistici, folosind serviciile Asociației Comunelor din România.

Această organizație, fondată în 2008, este un club privat declarat de utilitate publică și finanțat din cotizațiile membrilor. În prezent, promite primarilor consultanță administrativă, formare pentru funcționari și influență în legiferare.

Inițial, filiala din Bihor a fost doar un centru de reprezentare, fără angajați. Totuși, situația s-a schimbat când la conducerea filialei a ajuns primarul liberal din Pomezeu, Ioan Șora. El a inițiat un audit intern, profitând de obligația primăriilor de a fi auditate periodic, conform legislației. Având în vedere că multe comune nu pot angaja un auditor permanent, colaborarea cu ACoR a devenit o soluție simplă și legală, deoarece legea permite autorităților locale să colaboreze cu organizații de utilitate publică pentru diverse servicii, precum controlul, inspecția, urbanismul sau cadastrul.

Ulterior, ACoR a început să ofere și servicii de urbanism, exploatând lipsa specialiștilor în domeniu din comune. În loc să trimită dosarele la Direcția Arhitect Șef a Consiliului Județean Bihor, care procesează aceste documente rapid și gratuit, primarii preferă să plătească angajați în cadrul asociației, pentru aceste servicii.

Costurile acestor servicii nu sunt deloc simbolice: primăriile plătesc lunar între 1.500 și 4.000 de lei pentru audit și tot atât pentru urbanism, sumele fiind plătite separat de cotizațiile anuale.

Aceste tarife nu sunt justificate de documente oficiale sau calcule economice clare și par a fi stabilite unilateral de organizație, fără o justificare transparentă a costurilor și fără compararea acestor cheltuieli cu cele pe care le-ar avea dacă gestionau serviciile singure. În lege, se prevede ca folosirea banului public să se facă în condiții de eficiență, eficacitate și economie, dar în acest caz, aceste principii nu par a fi respectate.



Sursa articol