Ioan Kalinderu, o figură marcată de controverse, a reușit să urce pe culmile puterii în România secolului al XIX-lea, deși competențele sale au fost adesea contestate. Născut în București în 1840, Kalinderu a beneficiat de o educație aleasă, studiind dreptul la Paris. Cariera sa a fost, însă, presărată cu scandaluri și critici. Cum a ajuns acest personaj controversat „cel mai influent om din România”, așa cum se întreba presa vremii?

Un „dandy” controversat

După întoarcerea sa în țară, Kalinderu a ocupat funcții importante, inclusiv pe cea de judecător și de președinte al Tribunalului București. Ulterior, a fost implicat în redactarea unor contracte de concesiune pentru statul român. Numele său a fost legat de „Afacerea Strousberg”, un scandal financiar major. Cu toate acestea, el a continuat să avanseze în carieră, devenind administrator al Domeniilor Regale și președinte al Academiei Române. Constantin Argetoianu, o personalitate marcantă a vremii, i-a dedicat un portret aspru. Descrierea lui Argetoianu este una nemiloasă.

„Putoarea de Iancu Kalinderu”, scria Argetoianu, „n-a izbutit să puie în circulație decât caricatura unui dandy. Pocit, antipatic, prost – da prost – e inexplicabil cum acest om pornit din beciul cămătarului său de tată și lipsit de toate, a putut să ajungă confidentul Regelui Carol, administratorul Domeniilor Coroanei, al Academiei și omul cel mai influent din România, la un moment dat.”

Argetoianu a continuat, menționând că diploma de doctor în drept a lui Kalinderu, obținută la Paris, a fost cheia succesului său.

Intrigi și lingușiri spre înălțimi

Modul în care Kalinderu a urcat în ierarhia de la Curtea de Casație la Academia Română a rămas, potrivit lui Argetoianu, un mister. „Prin ce serie de intrigi, de lingușeli, de fățărnicii și de platitudini a sărit de la Curtea de Casație la Academia Română nu se va ști niciodată, căci nici un cronicar nu le-a însemnat”, afirma acesta. La fel de misterios a fost și modul în care a ajuns administrator al Domeniilor Coroanei.

Conform memoriilor lui Argetoianu, numirea lui Kalinderu în funcția de administrator al Domeniilor Coroanei nu a fost decizia Regelui Carol I, ci a prim-ministrului Ion C. Brătianu. Acesta din urmă l-ar fi ales pe Kalinderu, „un mediocru” considerat incapabil să se implice în politică. Argetoianu a mai notat că Kalinderu ar fi știut să exploateze zgârcenia regelui.

„N-a fost ales de Regele Carol, ci de Brătianu, care probabil că n-a vrut să puie în preajma Suveranului un om destoinic tentat să se amestece în politică și să-i încurce treburile”, scria Argetoianu.

Ioan Kalinderu a rămas o figură controversată, cu o ascensiune profesională care a stârnit numeroase speculații și critici.

În aprilie 2026, România se află sub conducerea președintelui Nicușor Dan și a prim-ministrului Ilie Bolojan, iar Marcel Ciolacu conduce PSD. Călin Georgescu este încă văzut ca un candidat controversat, cu George Simion la AUR.