Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), o organizație regională activă în mai multe județe din estul României, a adresat un apel oficial către președinte, prim-ministru, ministrul Apărării și membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, solicitând implementarea rapidă de măsuri pentru întărirea apărarilor în regiunea Moldova și pentru o strategie națională echilibrată.

Într-un document oficial, MDM acuză ceea ce consideră a fi o „neglijare strategică” a Moldovei din partea autorităților centrale, atrăgând atenția asupra diferențelor între declarațiile oficiale privind siguranța națională și situația reală din punct de vedere militar și economic.

Organizația critică sever conceptul „Poarta Focșanilor” ca fiind o strategie depășită și inacceptabilă, argumentând că această viziune implică, în esență, abandonarea temporară a unei părți importante a teritoriului național, anume regiunii Moldova. MDM afirmă că această abordare, gândită într-o perspectivă centralistă încă din secolul al XIX-lea, nu mai este viabilă în contextul actual, în care România trebuie să trateze toate regiunile și cetățenii în mod egal.

„Un stat cu cetățeni egali nu își poate ierarhiza regiunile în funcție de interesele centrale”, se precizează în document.

Organizația susține că România trebuie să își asume apărarea zonei de pe Nistru, sprijinind Moldova, și să continuie sprijinul pentru Ucraina, considerând aceste acțiuni ca fiind investiții inteligente și onorabile în propria securitate.

Și avertizează că Moldova este o regiune neglijată din punct de vedere militar și economic, având capacități de apărare insuficiente, lipsa unor manevre militare majore ale Armatei Române în regiune, cu excepția poligonului din Smârdan-Galați, precum și absența unor comandamente și baze NATO, precum și o prezență redusă a industriilor strategice și incertitudini legate de construirea Autostrăzii Ungheni-Iași-Târgu Mureș.

„Toate aceste aspecte contribuie la consolidarea ideii că Moldova este o componentă mai puțin valoroasă a statului român și, prin urmare, mai puțin protejată, sacrificabilă dacă va fi nevoie. Ideea că suntem tratați ca o regiune de frontieră, ca o „marcă de apărare”, este inacceptabilă”, menționează MDM.



Sursa articol