Ministrul Sănătății anunță măsuri dure împotriva medicilor care lucrează la privat în timpul programului în spitalele publice

Într-o virulentă declarație făcută vineri la Timișoara, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat măsuri drastice pentru combaterea fenomenului infam al medicilor angajați în sistemul public care își fac practici la privat în timpul programului de serviciu. Oficialul guvernamental susține că administrarea sănătății din România trebuie să ia măsuri ferme pentru a evita frauda și pentru a asigura funcționarea corectă a spitalelor publice.

„Ce trebuie să facem este să punem capăt acestor practici care afectează calitatea îngrijirilor medicale și integritatea sistemului. Trebuie desfăcute contractele de muncă ale medicilor angajați în spitalele publice, dacă se dovedește că își desfășoară activitatea în privat în timpul programului”, a declarat Rogobete.

Aceasta este o problemă veche, dar care a ajuns recent în prim-planul atenției publice, odată cu numărul tot mai mare de sesizări și anchete despre medicii care, în ciuda contractului de muncă în serviciul public, își petrec timpul liber lucrând la clinici private sau pentru a câștiga mai mult, uneori chiar în timp ce ar trebui să fie prezenți în sala de operații sau în consultări cu pacienții de stat.

Sancțiuni alerte și modificări legislative în pregătire

Conform celor anunțate, noua măsură urmează să fie inclusă într-un proiect legislativ ce va introduce prevederi speciale pentru monitorizarea și sancționarea acestor abateri grave. Ministrul Rogobete a explicat că intenția este să protejeze resursa umană vitală pentru sistemul public, dar și să asigure pacienților o îngrijire de calitate, fără interferențe sau compromisuri.

„Vom introduce prevederi legale clare menite să sancționeze aceste practici. Controalele vor fi intensificate, iar medicii implicați în astfel de comportamente vor fi supuși consecințelor legale”, a adăugat oficialul.

De altfel, această problemă nu este nouă, însă criza personalului medical, precum și presiunea asupra sistemului de sănătate, au accentuat fenomenul, uneori chiar cu implicarea unor cadre medicale de elită. În cazul în care acțiunea va fi confirmată, medicii surprinși că își practică meseria la privat în timpul programului de stat vor putea fi sancționați rapid și rigoros, inclusiv cu înlăturarea dreptului de a practica în sistemul public.

Contextul crizei personalului și răspunsul autorităților

Sistemul public de sănătate din România se confruntă de ani buni cu un deficit acut de cadre medicale. Lipsa unor salarii competitive și condiții de muncă adesea precare au dus la un fenomen răspândit: medicii pleacă să lucreze și în mediul privat, unde câștigurile sunt mai atractive. În plus, flexibilitatea de a lucra în ambele părți a fost o practică tolerance de către unele spitale și clinici private, creând astfel un cerc vicios.

În ultimii ani, autoritățile de la București au încercat mai multe măsuri pentru a limita această practică. De la controale sporite, la verificări ale declarațiilor de venit și controale inopinate, dar fără rezultate în măsura așteptărilor. Noul proiect legislativ anunțat de ministrul sănătății păstrează însă o abordare mai dură.

Cine va fi afectat și ce se așteaptă pe viitor

Pe lângă medicii implicați în astfel de practici, și managerii spitalelor sau conducătorii clinicilor private pot fi trași la răspundere dacă se dovedește că au facilitat această activitate. În același timp, această reformă urmărește să încurajeze medicii să rămână în sistem și să livreze servicii medicale de calitate, în condiții de corectitudine și transparență.

Este de așteptat ca aceste măsuri să fie implementate gradual, iar controalele să fie sporite în perioada următoare. Rămâne de văzut dacă acest măsuri vor fi suficiente pentru a diminua fenomenul și dacă vor contribui la reforma reală a sistemului de sănătate, aflat în alertă de mai multă vreme.

În contextul actual, unde deficitul acut de personal și corupția în domeniul sănătății afectează grav pacienții, autoritățile repetă că luptă pentru un sistem mai corect. Se așteaptă, însă, ca pașii urmați să fie priviți cu mai multă responsabilitate, în speranța unor schimbări reale în recuperarea încrederii populației în serviciile publice de sănătate.