Ministrul Sănătății cere reformarea sistemului de finanțare pentru o realiniere cu nevoile actuale ale României

Aflat în centrul unei dezbateri aprinse despre starea sistemului de sănătate din România, ministrul Alexandru Rogobete a făcut o declarație clară și dură duminică seară, la B1 TV: „Adevărata reformă a sistemului de sănătate din România este reforma modului în care este finanțat și în care sunt plătite serviciile medicale”. Aceste aprecieri vin într-un context în care sistemul de sănătate românesc se confruntă cu o serie de provocări, de la subfinanțare cronică până la inechități în distribuirea resurselor și calitatea serviciilor oferite.

Modelul actual de finanțare sub lupa autorităților și criticile aduse

De zeci de ani, sistemul de sănătate din România funcționează pe baza unui mecanism de finanțare predominant bazat pe contribuții de la bugetul de stat și venituri din asigurări, gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Acest model, însă, a tot fost criticat pentru rigiditate, lipsă de transparentizare și pentru faptul că nu răspunde în mod adecvat nevoilor populației. Roger Bordea, analist în domeniu, explică că acesta are limitări majore, precum alocări inechitabile între regiunile țării și un sistem birocratic care limitează flexibilitatea în distribuirea fondurilor.

Ministrul Rogobete nu a ezitat să sublinieze că această situație trebuie schimbată, fiind nevoie de o abordare reformistă, care să pună accent pe finanțarea orientată spre rezultate, pe managementul eficient al resurselor și pe transparență. În opinia sa, sistemul actual nu mai poate face față cerințelor unei societăți în continuă schimbare, unde bolile cronice și problemele de sănătate publică cer soluții adaptate și bine gestionate.

Noi direcții pentru finanțarea sănătății: în căutarea unui model sustenabil

Dezbaterea despre reformarea finanțării sistemului de sănătate vine după ani de discuții și încercări de a ajusta cadrul legal și administrativ, fără însă a se ajunge la soluția finală. Ministrul Rogobete a motivat că actualul pact trebuie să se bazeze pe mai multă responsabilitate, transparență și o alocare mai corectă a fondurilor în funcție de specificul fiecărei zone geograice și de nevoile populației.

Un aspect esențial, în viziunea sa, este introducerea unor mecanisme ce să stimuleze performanța unităților medicale, prin corelarea plăților cu rezultatele obținute. În plus, este nevoie de reformarea sistemului de contractare, pentru a evita supra- și subfinanțarea, dar și pentru a încuraja eficiența.

Un argument adus de Rogobete a fost că o astfel de schimbare nu poate fi doar administrativă, ci trebuie să însemne și o reconsolidare a încrederii publicului în sistem. În acest sens, consolidarea rolului autorităților locale și îmbunătățirea transparenței procesului de alocare a fondurilor sunt pași importanți pentru deblocarea situației.

Perspectivele și provocările în reformarea sistemului de sănătate

Este clar că, în opinia ministrului, schimbarea nu va fi simplă, dar sărăcia și ineficiența au adus sistemul la un punct critic. Într-o țară în care o parte semnificativă a populației încă nu are acces la servicii medicale de calitate, asigurarea unui model de finanțare sustenabil rămâne o prioritate națională.

Progresul depinde acum de maturitatea politicilor publice, dar și de voința factorilor implicați în reforma sistemului de sănătate. În aceste zile, în contextul unor discuții tehnice și politice, se pare că autoritățile doresc să lanseze inițiative concrete pentru a aduce sistemul mai aproape de nevoile reale ale românilor.

Rămâne de văzut dacă, odată cu aceste schimbări, vor fi reușite nu doar ajustări administrative, ci și transformări substantiale într-un sistem de sănătate care să servească mai eficient și echitabil întreaga populație.