Ministrul Sănătății din România, Alexandru Rogobete, a adus în discuție o problemă cronică care afectează și sistemul medical din Spania, după o vizită de lucru desfășurată vineri în țara iberică. În cadrul unei conferințe de presă, oficialul român a afirmat că cele două țări se confruntă cu dificultăți similare legate de gestionarea gardelor medicale în spitale, o problemă de mult timp recunoscută ca fiind unul dintre punctele vulnérabile ale sistemelor de sănătate din Europa.

Gărzile în spitale: o provocare comună

Discuția dintre ministrul român și omologul spaniol, Mónica García Gómez, s-a concentrat pe mecanismele de organizare și delegare a responsabiliilor pentru gardele medicale, o chestiune care influențează atât calitatea serviciilor, cât și condițiile de muncă pentru personalul medical. Rogobete a subliniat faptul că, în ambele țări, existența unei evidențe clare și a unui mecanism transparent pentru stabilirea și implementarea gărzilor reprezintă o prioritate pentru optimizarea activității spitalicești.

„Am discutat despre problematica gărzilor și mecanismul de realizare a gărzilor,” a declarat ministrul, accentuind cât de importantă este o organizare eficientă pentru a asigura continuitatea și calitatea actului medical. În anumite părți ale sistemului românesc, dificultățile întâmpinate țin de lipsa unei baze de date centralizate sau de prevederi clare în legislație, situații care adesea generează tensiuni între medici și autorități. În Spania, deși situația este diferită, provocările legate de personal și nevoia unui sistem adaptat continuă să fie în centrul atenției, potrivit declarațiilor oficiale.

Contextul european: de la dilemele sistemelor naționale la soluții comune

Această întâlnire survine într-un moment în care sistemele de sănătate europene sunt sub presiune din cauza creșterii numărului de cazuri și a lipsei forței de muncă, fenomene accentuate de pandemie și de procesele de îmbătrânire a populației. În cazul României, criza forței de muncă din domeniul medical a condus la o redistribuire a resurselor și la reforme legislative pentru a stimula reluarea activității medicilor din străinătate și a reduce timpul petrecut pe gărzile suplimentare, care de multe ori sunt plătite slab sau chiar neplătite.

De altfel, reforma sistemului de gărzi a fost un subiect intens dezbătut și pe plan național, fiind considerată unul dintre pașii esențiali pentru creșterea atractivității profesiei medicale și reducerea epuizării personalului. În Spania, o țară cu un sistem de sănătate și un număr de personal diferite, autoritățile sunt în continuare preocupate de modul în care pot îmbunătăți gestionarea serviciilor de gardă, astfel încât să asigure un echilibru între nevoile pacientului și condițiile de muncă ale medicilor.

Perspective și provocări pentru viitor

Dincolo de discuțiile bilaterale, oficialii români și spanioli și-au exprimat dorința de a colabora mai strâns în domeniul sănătății, nu doar în gestionarea gardelor, ci și pentru dezvoltarea unui parteneriat care să faciliteze schimbul de bune practici și expertiză. În contextul în care presiunea asupra sistemelor de sănătate din Europa continuă să crească, aceste dialoguri devin esențiale pentru identificarea soluțiilor viabile, adaptate realității fiecărei țări.

Nu în ultimul rând, ministrul român a menționat că, în ciuda diferențelor, toate eforturile au ca scop crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai echitabil pentru medici și, implicit, pentru pacienți. În timp ce unele reforme sunt deja în derulare, alte inițiative se află în faza de planificare, iar colaborarea transnațională promite să sprijine aceste procese.

Deși provocările persistă, discuțiile dintre țările europene, precum cea dintre România și Spania, arată o voință comună de a găsi soluții inovatoare pentru a face față unei realități complexe. Rămâne de văzut cum vor evolua aceste eforturi și dacă vor duce la rezultate concrete în următorii ani, în timp ce sistemele de sănătate europene caută constant echilibrul dintre eficiență, resurse și bunăstarea personalului medical.