Guvernul român adoptă măsuri pentru protejarea cetățenilor și a jurnaliștilor de abuzurile judiciare

Ministerul Justiției a anunțat marți finalizarea proiectului de lege menit să introducă în legislația națională mecanisme eficiente de protecție împotriva proceselor judiciare abuzive, utilizate ca instrument de intimidare sau de intimidare a celor care își exprimă punctul de vedere public. Aceasta reprezintă o premieră pentru legislația românească, fiind transpusa în legislație Directiva 2024/1069 a Uniunii Europene, cunoscută sub denumirea de „Directiva anti-SLAPP”. Aceasta are scopul de a preveni utilizarea proceselor judiciare strategice pentru reducerea și intimidarea discursului liber, în principal în contextul dezbaterilor publice și activismului civic.

Protecție juridică împotriva „proceselor strategice” în mass-media și în spațiul public

Noua legislație vine într-un moment în care spațiul public din România a fost marcat de incidente în care jurnaliști, ONG-uri și chiar cetățeni obișnuiți au fost ținta unor acțiuni judiciare menite să le împiedice activitatea sau să le inducă teamă. De multe ori, aceste procese au fost întinse pe perioade lungi și au fost însoțite de costuri financiare considerabile, având ca scop descurajarea exprimării opiniilor critice sau a implicării civice.

Plecând de la această realitate, Ministerul Justiției a afirmat că noua lege va crea un mecanism de protecție legislativă pentru cei care se confruntă cu astfel de „proces-strategic”. „Actul european urmărește combaterea ‘acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice’, respectiv procesele intentate pentru a descuraja exprimarea liberă”, au transmis reprezentanții ministerului. În practică, legea va permite judecătorilor să respingă rapid și eficient aceste procese, dacă vor fi considerate ca fiind mobilizate în mod abuziv pentru intimidare.

Transpunerea directivelor europene și impactul asupra sistemului judiciar local

Transpunerea Legii în legislația națională reprezintă o etapă esențială în adaptarea sistemului judiciar românesc la standardele europene în domeniu. În ultimii ani, autoritățile europene și organizațiile internaționale au atras atenția asupra practiciilor din anumite state, inclusiv din România, de utilizare strategică a acțiunilor în justiție pentru a reduce la tăcere contestatarii, jurnaliștii sau activiștii civici.

Legea prevede, printre altele, ca o instanță să poată decide rapid asupra suspendării sau respingerii unei acțiuni judiciare dacă aceasta este considerată ca fiind formulată în scopul intimidării. În plus, legislația va asigura și modul în care victimele acestor procese pot cere despăgubiri sau compensații pentru daune morale sau financiare cauzate de „abuzul judiciar”. Astfel, România își propune nu doar să pună capăt unui fenomen periculos, ci și să stimuleze o cultură a responsabilității în exercitarea dreptului la liberă exprimare.

Contextul legislativ și provocările în implementare

Inițiativa de a transpune în legislație această directivă europeană vine după luni de discuții și consultări între autorități, societate civilă și actori din domeniul judiciar. Deși oficialii au salutat această măsură, rămâne de văzut cum va fi implementată în practică, având în vedere complexitatea sistemului judiciar și rezistența unor actori care au beneficiat de pe urma unor astfel de practici.

Dincolo de aspectele formale, rămâne de urmărit dacă această lege va avea efectele scontate asupra încetinirii fenomenului de abuz judiciar și dacă va oferi o adevărată protecție celor vulnerabili în fața intimidării judiciare. Într-un context în care vocea critică este vitală pentru funcționarea democratică, astfel de măsuri pot constitui un pas important spre o societate mai deschisă și mai responsabilă.

Rămâne de văzut dacă alte reforme vor urma, menite să consolideze independența justiției și statul de drept, dar semnele sunt încurajatoare. România pare să își reafirme angajamentul față de principiile fundamentale ale democrației, făcând pasul către un sistem judiciar mai responsabil și mai adaptat provocărilor moderne.