Ministrul energiei, Bogdan Ivan, a anunțat intenția de a sesiza Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) cu privire la prețurile ridicate la energie electrică. Ivan subliniază că “modul de formare a prețului” la energie prezintă un “risc real”, România devenind aproape cea mai scumpă din Uniunea Europeană.

Într-o declarație recentă, ministrul a evidențiat contradicția din piață: România importă aproximativ 20% din energia necesară în perioadele de consum maxim, în timp ce exportă energie la prețuri mici. De exemplu, în intervalul 18–22, România exportă energie la tarife semnificativ mai scăzute decât cele de import, ceea ce provoacă disfuncționalități pe piață.

Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că în primele cinci luni ale anului 2023, România a exportat 5,7 milioane MWh de energie electrică la un preț mediu de 99,8 euro/MWh, în timp ce importurile au fost de 7,8 milioane MWh, cu un preț mediu de 113 euro/MWh. Aceasta sugerează o diferență de 0,8 între prețul de import și cel de export.

Serbia figurează cu cele mai ieftine exporturi, fiind exportată energie la 90 euro/MWh, în comparație cu importurile din Ungaria, ce au o medie de 110 euro/MWh. România a importat cele mai scumpe cantități de energie din Serbia, la un preț de 125 euro/MWh. Această disparitate indică o potențială provocare în strategia energetică a României.

În relația cu Republica Moldova și Ucraina, România a realizat exporturi mai mari, dar și mai scumpe. Astfel, România a exportat în Moldova 1,1 milioane MWh la 116 euro/MWh și în Ucraina 167,5 mii MWh la 126 euro/MWh. Importurile din aceste țări rămân, totuși, nesemnificative comparativ cu totalul, cu prețuri de import de 94 euro/MWh din Moldova și 84 euro/MWh din Ucraina.

Ministrul a afirmat că România se află printre țările cu cele mai scumpe prețuri la energie electrică în Europa, conform indicatorului „Puterea de Cumpărare Standard” (PPS) utilizat de Eurostat. Conform acestui standard, România se află în a doua categorie de prețuri, având un preț de 34,35 PPS/100 KWh. Prin comparație, Cehia are cele mai ridicate prețuri (41 PPS), iar Luxemburg cele mai scăzute (15,4 PPS).

Situația actuală a prețurilor la energie în România evidențiază discrepanțe semnificative între exporturi și importuri, influențate de politici de prețuri și de fluxurile comerciale. Este esențial pentru autorități să analizeze aceste date și să ia măsuri corespunzătoare pentru a echilibra piața energetică, asigurând stabilitate și prețuri accesibile pentru consumatori. Continuarea informării publicului despre aceste aspecte va fi crucială în a înțelege impactul deciziilor politice asupra pieței energiei.