Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va face miercuri o vizită oficială la Bruxelles pentru a discuta despre bugetul pe anul viitor, în contextul în care România se află în plin proces de negociere a plafonului de deficit pentru 2026. Decizia a fost luată în cadrul ședinței coaliției de guvernare, în cadrul căreia s-a stabilit că țara va propune un deficit de 6,2% din PIB pentru anul următor, un prag care ridică semne de întrebare în rândul partenerilor europeni și de la Bruxelles. În ultimele săptămâni, autoritățile române au încercat să își justifice această poziție, însă Alianța pentru Muncă și Solidaritate continuă să fie sub presiunea criticilor, inclusiv din partea oficialilor europeni.

### Negociere tensionată cu Bruxelles-ul: România menține deficitul de 6,2%

Discursul oficialilor români indică intenția de a respecta angajamentele asumate, în ciuda criticilor din partea Comisiei Europene, care insistă asupra respectării plafonului de deficit structural de cel mult 3% din PIB stabilit în Pactul fiscal european. În discursurile lor, reprezentanții guvernului susțin că ajustările fiscale și măsurile de stimulare economică trebuie echilibrate pentru a asigura stabilitatea macroeconomică și creșterea economică durabilă. Cu toate acestea, şedinţa coaliţiei a fost marcată de discuții aprinse, după ce au apărut informații că Bruxelles-ul ar putea respinge planul românesc, considerându-l nerealist în contextul crizei economice globale și al provocărilor interne, precum inflația ridicată și energetica.

Alexandru Nazare va pleda pentru găsirea unui compromis, dar sursele din interiorul coaliției indică faptul că poziția oficială va fi de a menține această țintă, chiar dacă riscă să tensioneze dialogul cu instituțiile europene și să implice o serie de măsuri de ajustare pe termen scurt. În acest context, România își asumă un risc politic, fiind conștientă că un deficiit excesiv poate atrage sancțiuni sau condiții suplimentare din partea Bruxelles-ului.

### Implicații și perspective pentru economia românească în 2024 și după

Decizia de a continua pe această cale a bugetului cu un deficit de 6,2% are implicații directe asupra politicilor fiscale și asupra modului în care autoritățile planifică finanțarea proiectelor majore, inclusiv investiții în infrastructură și programe sociale. Analiștii avertizează că, dacă această strategie nu va fi urgent reevaluată, România riscă nu doar sancțiuni financiare din partea UE, ci și o depreciere a credibilității fiscale.

De altfel, perspectivele economice pentru anul următor rămân rezervate, în condițiile în care lumea economică critică deja acest plan, subliniind că un astfel de nivel de deficit poate afecta stabilitatea macroeconomică, în special dacă contextul internațional se agravează, cu riscul recesiunii sau alte turbulențe. În același timp, guvernul insistă că aceste măsuri sunt necesare pentru a susține creșterea economică și pentru a face față provocărilor generate de criza energetică și inflație, așa cum le percep autoritățile.

Vizita lui Alexandru Nazare la Bruxelles va fi, așadar, una crucială în acest sens, reprezentând oportunitatea pentru România să expună poziția oficială și să încerce să obțină o înțelegere în privința obiectivelor fiscale pentru următorii ani. În timp ce negocierile continuă, se pune accent pe găsirea unui echilibru între nevoile de stimulare economică și cerințele Bruxelles-ului de austeritate fiscală, o chestiune delicată pentru guvernul de la București. Rezultatele acestor discuții pot fi decisive pentru direcția politicii economice a României în următorii ani, în condițiile în care Uniunea Europeană a reafirmat recent angajamentul față de cadrul fiscal responsabil, dar și flexibil în anumite condiții.