Ministrul Apărării: “Zidul anti-drone” nu există și nici nu va fi vreodată o soluție viabilă pentru granițele noastre

Tensiunile din regiunea Mării Mediterane și riscurile crescute de atacuri cu drone sau alte obiecte zburătoare au readus în discuție problema sigurantei aeriene a României. Într-un interviu recent, ministrul Apărării Naționale, Radu Mirută, a explicat clar poziția autorităților române în fața acestei provocări globale. El a reafirmat faptul că ideea unui “zid anti-drone” la granița țării, în încercarea de a stopa orice obiect zburător, este o iluzie, o utopie care nu are nicio bază tehnologică sau practică.

Pericolul exploatării false a tehnologiei și limitările sistemelor de apărare

De-a lungul ultimilor ani, utilizarea dronelor în zone de conflict și înesterii ilegale a devenit un subiect de maximă actualitate. Totuși, în ciuda progresului tehnologic și a investițiilor în sisteme de apărare, nu există niciun fel de soluție universală și absolută pentru a opri orice obiect zburător înainte să intre în spațiul aerian al unei țări. Radu Mirută s-a referit explicit la această manifestare a așteptărilor populare și a intereselor de securitate: „Așteptarea oamenilor este ca orice obiect zburător intră în spațiul aerian al României să se topească odată cu intrarea fix la graniță. E o [utopie]”, a spus el.

Specialistii în securitate și conducerea Ministerului Apărării subliniază că sistemele moderne de apărare pot însă detecta și urmări eventuale amenințări, dar nu pot garanta oprirea tuturor obiectelor la nivelul graniței. În loc de soluții magice, autoritățile preferă abordarea unui mix de tehnologii, alertare rapidă, inteligență de securitate și cooperare internațională pentru gestionarea riscurilor.

Realitatea geopolitică și răspunsul strategic al României

România, fiind membru NATO din 2004, își adaptează constant strategia de apărare pentru a răspunde noilor amenințări. În contextul conflictului din zonele învecinate, cu tensiuni în creștere în regiune și utilizarea tot mai frecventă a dronelor ca arme de război, autoritățile române subliniază că nu pot avea o soluție unică, dar pot lucra la consolidarea capacităților de apărare și la colaborarea internațională.

Ministrul Mirută a amintit că dispozitivele de interceptare și detectare sunt inovatoare, însă acestea trebuie integrate într-un sistem coerent și realist, care să țină cont de limitările tehnologice. În plus, sprijinul comunității internaționale și schimbul de informații sunt esențiale pentru a preveni și contracara orice tentativa de încălcare a spațiului aerian al țării.

Ce urmează pentru securitatea aeriană a României

Deși ideea unui zid fizic anti-drone este abandonată, guvernul român încearcă să comunice populației că măsurile de siguranță sunt adaptate realităților moderne. În același timp, planurile pe termen mediu și lung vizează modernizarea infrastructurii de apărare și investițiile în tehnologie de ultimă oră.

Perspectiva autorităților este de a crește reziliența sistemelor de apărare, de a accelera cooperarea internațională și de a dezvolta soluții inteligente care să maximizeze capacitățile de detectare și interceptare, fără a crea așteptări false.

În concluzie, deși provocările rămân, România rămâne focalizată pe abordarea realistă a securității aeriene, recunoscând limitele tehnologice și necesitatea unei cooperări multilaterale solide. Răspunsurile eficiente în mediul actual necesită răbdare, investiții și un nivel crescut de pregătire, dar fără iluzii legate de soluții miraculoase.