România intenționează să își întărească considerabil capacitatea de apărare în următorii ani, cu planuri concrete pentru investiții majore în dotări și tehnică militară, dar și cu provocări semnificative în accesarea fondurilor europene destinate acestui scop. Anunțurile au fost făcute de ministrul Apărării, Radu Miruță, într-un interviu pentru Digi24, în care acesta a detaliat strategiile și obstacolele care pot influența dezvoltarea sectorului de apărare.

Investițiile din 2026: o strategie de modernizare a Armatei Române

Ministrul Miruță a precizat că, pentru anul 2026, Guvernul va derula o serie de investiții majore în domeniul apărării, cu accent pe modernizarea și înzestrarea forțelor armate. În total, România plănuiește să aloce fonduri pentru 34 de proiecte, din care 21 vizează înzestrarea pură a armatei. Aceste proiecte vizează atât achiziții de echipamente moderne, cât și dezvoltarea capacităților de producție locală, în condițiile în care Armata Română trebuie să se adapteze rapid noilor amenințări din regiune.

„Din cele 34 de proiecte care acoperă tot spectrul, 21 sunt pentru înzestrarea pură a armatei. Cumpărăm, producem, și investim în tehnologie de ultimă generație pentru a crește capacitatea de apărare a țării,” a declarat ministrul Miruță. El a punctat că aceste investiții sunt parte a unui plan pe termen lung, menit să asigure autonomie și eficiență în forțele armate, dar și să înlocuiască echipamentele învechite care mai sunt în uz.

În plus, oficialul a anunțat că România intenționează să își intensifice participarea la efortul european de apărare, în condițiile în care Grupul de la București și alte inițiative regionale sunt eforturi de consolidare a securității în zonă. Dar cofinanțarea și complexitatea proiectelor reprezintă o serie de provocări majore, mai ales în contextul dificultăților cu finanțarea europeană.

Dificultățile în accesarea fondurilor europene pentru securitate

Un aspect de maximă importanță menționat de oficialul român vizează obstacolele din traseul accesării fondurilor europene, sub programul SAFE, o inițiativă menită să sprijine reforme și investiții în domeniul securității și apărării. Deși România are acces la astfel de fonduri, birocratia și lipsa unor parteneriate solide pe plan european au întârziat derularea proiectelor.

„Unul dintre principalele obstacole este birocratia excesivă și dificultățile de coordonare între diversele instituții și organisme europene,” a explicat Radu Miruță. El a adăugat că provocările din planul administrativ și procedurale trebuie urgent abordate, pentru ca fondurile să fie efectiv accesate și utilizate în beneficiul armatei române.

Contextul geopolitic actual al regiunii, amplificat de tensiunile din Ucraina și preocupările NATO, face ca aceste investiții să devină prioritare. România se află în prim-planul eforturilor comune de întărire a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, iar în acest context, sustenabilitatea și eficiența implementării proiectelor de apărare cântăresc foarte mult.

Perspective și pași următori

Ministerul Apărării a dat asigurări că eforturile pentru întărirea capabilităților naționale vor continua, chiar dacă întâmpină dificultăți administrative. În același timp, autoritățile române lucrează pentru a simplifica birocrația și pentru a crea parteneriate solide în interiorul Uniunii Europene.

Pe plan european, discuțiile privind crearea unui mecanism mai eficient de finanțare și o mai bună coordonare în domeniul apărării sunt în curs de desfășurare. România, în calitate de membră NATO și UE, speră că aceste inițiative vor deschide calea pentru un sprijin mai consistent și pentru realizarea planurilor ambitioase de înzestrare.

Pe termen mediu și lung, anunțurile oficialilor indică o tendință clară: România își propune să devină un pilon solid în securitatea regională, dar pentru asta trebuie să depășească obstacolele birocratice și să capitalizeze oportunitățile oferite de sprijinul european. Așteptările sunt ca, odată cu clarificarea proceselor și intensificarea colaborării, investițiile în apărare se vor concretiza, consolidând poziția pe harta securității europene.