Reînceputul unei curse administrative pentru conducerea Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București

După eșecul suferit la finalul anului trecut, când nicio candidatură nu a trecut de faza de evaluare a proiectelor, Ministerul Culturii a relansat procedura de selecție pentru funcția de manager al celui mai important teatru din România. Data-limită pentru depunerea dosarelor este stabilită pentru 5 martie 2026, în speranța de a provoca o schimbare în managementul instituției, aflat într-un blocaj administrativ de mai bine de un an.

Noul concurs vine după un eșec clar și explicit, atunci când toate cele trei proiecte de management analyze de comisia de evaluare au fost respinse, iar candidatul Gabriel Fătu a părăsit competiția încă din faza preliminară. Astfel, teatrele și cei interesați de viitorul culturii naționale se întreabă dacă această a doua încercare va aduce o soluție viabilă pentru TNB. În contextul unui buget impresionant, de peste 72 de milioane de lei pentru anul 2025, managementul eficient al celor mai mari resurse financiare ale instituției rămâne o prioritate. La aceste cifre, aproape nouă milioane de euro sunt alocați exclusiv pentru salarii și sporuri, în timp ce restul fondurilor trebuie folosit pentru producții, reparații și modernizări.

Cerințe stricte pentru candidați și un proces adesea contestat

Criteriile impuse de Ministerul Culturii sunt clare și punitive pentru cei care nu îndeplinesc condițiile. Potențialii manageri trebuie să aibă cel puțin zece ani de experiență în managementul de instituții culturale, precum și studii de licență în domeniul teatru și arte spectacolului. O excepție o fac cei care dețin un master în management cultural, pentru care vechimea în activitate poate fi redusă la cinci ani. Regulamentul a fost conceput pentru a bloca accesul managerilor proveniți din alte zone culturale sau administrative, punând accent pe experiența dovedită în sistemul public de cultură.

Această strategie a fost criticată pentru lipsa de transparență și pentru modul în care anumite documente, precum proiectele respinse, nu au fost făcute publice. La o reuniune organizată la sfârșitul anului trecut, reprezentanții instituției au cerut permisiunea de a publica lucrările neacceptate, însă consensul a rămas la un pas de a fi atins, fiecare candidate având poziții diferite în privința transparenței. În pachetul de candidatură va fi necesar să se includă un proiect de management de maximum 80 de pagini, alături de anexe de 20 de pagini, documente care trebuie să evidențieze viziunea pentru redresarea și dezvoltarea teatrului.

Un interimat cu istoric politic și obstacole birocratice

După respingerea candidaturilor, conducerea TNB a fost asigurată temporar de actorul Adrian Titieni, numit în funcția de manager interimar pentru o perioadă de maximum 120 de zile. Titieni nu vine din lumea teatrelor, ci are un background public, fiind fost consilier pe probleme de relații publice al Președinției României în anii ’90 și consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu. Pe de altă parte, el a mai ocupat în trecut și funcția de rector al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică, ceea ce-i permite să fie perceput ca un administrator competent, chiar dacă nu din lumea teatrală pură.

Procesul de recrutare, însă, nu este lipsit de controverse. În ultimele luni, transparența în evaluarea proiectelor și în procesul decizional a fost horată de neclarități și divergențe printre oficiali, inclusiv în privința publicării proiectelor respinse. În contextul unui domeniu unde imaginea, consecvența și claritatea planurilor instituționale sunt vitale, aceste obstacole pot afecta credibilitatea întregului proces de selecție.

Cu toate acestea, ministerul a anunțat un calendar clar pentru finalizarea selecției. După perioada de depunere a dosarelor, între 20 ianuarie și 5 martie, și analizele proiectelor, etapa de interviu este programată pentru sfârșitul lunii martie, cu rezultatele finale așteptate în cel mult 24 de ore după probe. În timp ce birocrația rămâne o barieră, dorința de a revitaliza TNB și de a-l readuce pe făgașul succesului cultural se vede ca o prioritate pentru oficialii din domeniu.

Deși ostilitățile birocratice și politicile stricte complesează provocările, speranța rămâne că, în cele din urmă, un management competent va putea să atragă resursele necesare și să redea Teatrului „I.L. Caragiale” strălucirea de odinioară, asigurându-i un viitor stabil și dinamic într-o piață culturală tot mai competitivă.