Dezastru în gestionarea banilor publici: gaura de 6,8 miliarde de lei și lipsa de responsabilitate în companiile de stat

În ultimii ani, sistemul de control al banului public în România pare să fi devenit mai mult o formalitate birocratică decât o veritabilă garanție a integrității și responsabilității financiare. Astfel, între 2018 și 2024, Curtea de Conturi a României a descoperit o gaură uriașă în bugetele companiilor de stat și ale autorităților publice: un deficit de aproximativ 6,8 miliarde de lei. Cu toate acestea, eforturile de recuperare ale instituției au fost lipsit de eficiență, fiind recuperate doar șase milioane de lei, adică o fracțiune infimă din suma totală, ceea ce ridică semne de întrebare asupra funcționării sistemului de control și sancțiuni.

Eficiența șocant de scăzută a Curții de Conturi

Din păcate, ceea ce ar trebui să fie un mecanism menit să prevină risipirea banilor publici se dovedește a fi un proces birocratic lipsit de putere reală de intervenție. Conducerea instituției, actualmente reprezentată de judecătorul Mihai Busuioc, a transmis doar șase milioane de lei în tot acest interval, ceea ce înseamnă un randament de doar 0,09%. În plus, auditorii Curții de Conturi au trimis 529 de sesizări penale către parchete, însă rezultatele concrete sunt aproape inexistente. În realitate, foarte puține cazuri au fost urmate de acțiuni penale concrete, iar majoritatea sesizărilor au fost deja clasate, semn că sistemul penal nu a pus în aplicare măsuri eficiente pentru recuperarea prejudiciilor sau pentru sancționarea celor vinovați.

Misterul dosarelor disparute și lipsa de responsabilitate

Situația devine alarmantă în sectorul public al Capitalei. În ciuda existenței unor sesizări concrete privind fraude și nereguli în marile companii și autorități locale, aproape 50 de dosare au fost pierdute în labirintul administrativ. Un exemplu concret îl reprezintă cazul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care a refuzat să localizeze două dosare referitoare la Societatea de Administrare a Participațiilor Statului în Energie (SAPE). În 2021, auditurile au relevat un prejudiciu de 3,3 miliarde de lei, dintr-un control efectuat pe anii 2012 și 2013, însă aceste sesizări, documentate cu date de înregistrare, au dispărut inexplicabil din arhivele oficiale. Reprezentanții parchetelor au transmis că nu au reușit să găsească aceste dosare, iar Curtea de Conturi a refuzat să furnizeze rapoartele de control care ar fi putut clarifica situația.

Contextul discuțiilor și așteptările viitoare

Această stare de fapt reflectă o criză sistemică în gestionarea resurselor publice, cu vulnerabilități majore în controlul și sancționarea pierderilor financiare. Dacă în alte țări mecanismele de control și responsabilizare funcționează eficient, în România situația rămâne problematică, fiind adesea condusă de birocrație și lipsa de voință politică. Așteptările sunt ca, pe termen lung, aceste deficiențe să fie remediate, însă progresele concrete sunt dificil de observat în momentul de față.

Nerespectarea responsabilității și lipsa transparenței în gestionarea banilor publici rămân cele mai mari provocări ale masterului administrativ românesc. Într-o perioadă în care necesitatea reformelor devine tot mai stringentă, cazul celor aproape 7 miliarde de lei dispăruți sau nejustificați relevă o criză a încrederii în instituțiile statului, rupând orice speranță în promovarea unui model de guvernare responsabil și transparent. În ultimă instanță, numai restructurările și o abordare mai riguroasă pe linia controalelor și a pedepselor penale pot reda credibilitatea autorităților și pot opri decimarea banilor publici.