Începând cu 1 mai, călătoria cu metroul bucureștean va costa 7 lei, o creștere de 40% față de prețul actual de 5 lei. Aceasta marchează a doua majorare semnificativă a tarifelor în mai puțin de doi ani, după ce în ianuarie 2025, prețul a crescut deja de la 3 la 5 lei. Metrorex invocă subvenția insuficientă primită de la bugetul de stat, dar cifrele companiei ridică semne de întrebare cu privire la eficiența internă.

Decizia, anunțată recent, a generat deja ample dezbateri publice, alimentate de nemulțumirea călătorilor și de o serie de critici cu privire la modul în care Metrorex își gestionează resursele. Majorarea tarifelor va afecta direct sute de mii de bucureșteni care folosesc zilnic metroul pentru a se deplasa în oraș.

O creștere justificată sau o problemă de management?

Oficialii Metrorex susțin că majorarea este necesară din cauza subvenției insuficiente primite de la Ministerul Transporturilor. Compania a solicitat pentru 2026 o subvenție de 1,2 miliarde de lei, dar a primit doar 761 de milioane de lei, aproximativ 62% din suma cerută. Deficitul de finanțare rezultat, de peste 451 de milioane de lei, a fost principalul argument invocat pentru creșterea tarifelor.

Potrivit detaliilor din proiectul de Ordin al ministrului transporturilor, un bilet unic va costa 6,50 lei, abonamentul lunar va fi de 126 de lei, iar cel anual, 1.170 de lei. Titlurile de transport comune Metrorex-STB vor deveni, de asemenea, mai scumpe. O călătorie va costa 7 lei, abonamentul lunar va ajunge la 140 de lei, iar cel anual, la 1.300 de lei. Metrorex estimează că această majorare va genera venituri suplimentare de 10,2 milioane de lei pe lună.

Infrastructură digitală versus personal redundant

Contextul financiar al Metrorex relevă unele aspecte mai puțin discutate public. Compania, cu aproximativ 5.000 de angajați, a bugetat cheltuieli cu personalul de peste 1 miliard de lei. Salariul mediu brut al unui angajat este de aproximativ 15.400 de lei pe lună, echivalentul unui salariu net de 9.000 de lei. O parte semnificativă din personalul angajat este responsabil de vânzarea manuală a biletelor, în condițiile în care metroul dispune de 269 de automate de vândut cartele, o platformă online pentru achiziția abonamentelor și turnicheți noi care permit plata directă cu cardul sau cu telefonul mobil.

Analistul economic Adrian Negrescu califică drept „o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent” decizia Metrorex, subliniind faptul că aceasta vine la scurt timp după o altă majorare. Negrescu afirmă că scumpirea nu este însoțită de nicio îmbunătățire a serviciilor oferite călătorilor. El a menționat aglomerația, trenurile vechi fără aer condiționat și întârzierile la livrarea noilor garnituri din contractele publice.

Reacțiile călătorilor pe rețelele de socializare reflectă o nemulțumire generalizată. Mulți pun sub semnul întrebării eficiența companiei și modul în care sunt cheltuite fondurile publice. În același timp, este criticată subvenționarea din bani publici a unui serviciu care deservește exclusiv Bucureștiul.

Soluții alternative și exemple europene

În pofida nemulțumirilor, au fost propuse și soluții concrete. Acestea includ reducerea posturilor redundante, extinderea contractelor de publicitate și introducerea abonamentelor corporate negociate direct cu companiile private. În alte orașe europene, cum ar fi Marseille, sistemele de transport metropolitan au o infrastructură modernă. Acolo, interacțiunea directă cu personalul uman este minimă, majoritatea operațiunilor fiind automatizate.

Dacă Metrorex ar adopta o abordare similară, prin redimensionarea numărului de angajați din vânzări în raport cu infrastructura digitală existentă, economiile s-ar putea ridica la zeci de milioane de lei anual.

Noile tarife pentru călătoriile cu metroul vor intra în vigoare începând cu 1 mai.