Medicul Carmen Zaharia, șef de secție la Spitalul de Psihiatrie Sibiu, a fost condamnată joi, în primă instanță, pentru luare de mită, într-un dosar deschis în urmă cu aproape un an. Decizia a venit ca urmare a unui proces care a scos la iveală, în detaliu, modul în care medicul ar fi încercat să obțină foloase ilicite în schimbul serviciilor medicale sau al unor tratamente favorizate. Aceasta marchează un nou episod în scandalurile din sistemul medical românesc, unde integritatea și etica profesională sunt frecvent puse la încercare.

### Prima sentință într-un caz de mită impus de un medic de rang înalt

Carmen Zaharia, cu o experiență de peste două decenii în domeniul psihiatriei, a fost găsită vinovată în cazul în care susține că s-au adunat dovezi clare privind 16 fapte de mită. Potrivit informațiilor din proces, medicul ar fi primit diferite sume de bani și alte avantaje de la pacienți sau aparținători, în schimbul unor servicii medicale privilegiate, sau pentru a le influența tratamentul și diagnosticul. În declarațiile sale din timpul audierilor, Zaharia neagă însă acuzațiile, afirmând că motivul acuzațiilor este “o intenție de a o distruge profesional și personal”.

Decizia de joi punea punct unui proces în care probele făceau referire atât la înregistrări audio și video, cât și la mărturii ale unor martori care susțineau că ar fi fost martorii unor acte de corupție în spital. În plus, anchetatorii au descoperit unele dovezi financiare care sugerau transferuri suspecte și plăți efectuate în conturile medicului, ceea ce a consolidat acuzațiile.

### Contextul și implicațiile pentru sistemul de sănătate din Sibiu și nu numai

Rezultatul judecătoresc vine într-un moment în care sistemul de sănătate românesc se confruntă cu multiple dificultăți, iar cazul Carmen Zaharia a reaprins discuții despre integritatea personalului medical și despre mijloacele de control și responsabilizare. În ultimii ani, numeroase cazuri de corupție și practici etice discutabile au fost scoase la lumină, de la medicii de la spitale mari până la clinici private.

Conform unor specialiști în etică medicală, astfel de episoade subminează încrederea pacienților în sistem, dar divizează și personalul medical sincer și dedicat, care trebuie să se confrunte cu un mediu tot mai complicat. În plus, cazul Zaharia pune pe tapet și problema controlului intern și a mecanismelor de verificare a conduitei profesionale, care, uneori, sunt considerate insuficiente.

### Perspective și reacții în comunitate

Reacțiile din comunitatea medicală sibiană au fost mixte. În timp ce mulți oameni din interiorul sistemului sunt de acord că astfel de cazuri trebuie pedepsite cu fermitate pentru a protege integritatea profesiei, alții argumentează că astfel de scandaluri aduc prejudicii întregii categorii, creând o imagine negativă asupra muncii medicilor.

Predominant, opinia publică solicită reforme și măsuri mai stricte de monitorizare a actului medical. În același timp, cazul Carmen Zaharia a fost intitulat pe larg în mass-media locală și națională, fiind perceput ca un semnal că, chiar și în medii elitiste, nu există impunitate pentru comportament nedemn.

Pentru moment, verdictul este doar primul pas, dar procesul continuă, fiind așteptate și deciziile de apel. În lumina ultimelor evoluții, sistemul de sănătate se vede obligat să își reevalueze mecanismele interne, pentru a preveni astfel de situații în viitor, dar și pentru a reconstrui încrederea păgubită în rândul pacienților și al societății civile.