Copiii expuși de mici la diete bogate în grăsimi și zahăr își pot reprograma creierul, efectele persistând până la vârsta adultă, chiar dacă regimul alimentar și greutatea se îmbunătățesc. Un nou studiu sugerează că aceste modificări subtile sunt legate de zone cheie ale creierului care controlează apetitul și echilibrul energetic. Cercetările au fost realizate de specialiști de la un institut de prestigiu din cadrul University College Cork.

Consecințe ale dietelor nesănătoase din copilărie

Mediul în care cresc copiii de astăzi este adesea dominat de alimente cu un conținut ridicat de grăsimi și zahăr, ușor accesibile și intens promovate. Studiul subliniază importanța de a conștientiza modul în care această expunere repetată poate avea consecințe pe termen lung. Cercetarea a fost publicată în revista Nature Communications. De asemenea, studiul indică posibile modalități de a reduce aceste efecte.

Intervențiile care vizează microbiota intestinală, incluzând o tulpină bacteriană benefică (Bifidobacterium longum APC1472) și fibre prebiotice, prezente în mod natural în alimente precum ceapa, usturoiul, prazul, sparanghelul și bananele, au demonstrat potențial, mai ales când sunt utilizate pe parcursul vieții. Într-un model preclinic pe șoareci, expunerea timpurie la o dietă bogată în grăsimi și zahăr a dus la schimbări de durată în comportamentul alimentar, care au persistat până la vârsta adultă. Aceste modificări au fost asociate cu perturbări în hipotalamus, o regiune crucială a creierului care reglează apetitul și echilibrul energetic.

Modificări ascunse, efecte pe termen lung

„Descoperirile noastre arată că ceea ce mâncăm la începutul vieții contează cu adevărat,” a declarat Dr. Cristina Cuesta-Marti, prima autoare a studiului. „Expunerea dietetică timpurie poate lăsa efecte ascunse, pe termen lung, asupra comportamentului alimentar, care nu sunt vizibile imediat doar prin prisma greutății.”

Targetarea microbiotei intestinale a ajutat la reducerea acestor efecte, combinația prebiotică contribuind la schimbări mai ample în compoziția microbiotei intestinale. „Crucial este faptul că descoperirile noastre arată că vizarea microbiotei intestinale poate atenua efectele pe termen lung ale unei diete nesănătoase la începutul vieții asupra comportamentului alimentar ulterior. Susținerea microbiotei încă de la naștere ajută la menținerea unor comportamente alimentare mai sănătoase la vârsta adultă”, a explicat Dr. Harriet Schellekens, investigator principal al studiului.

Cercetătorii continuă să investigheze mecanismele specifice prin care aceste interacțiuni au loc.