Peste 70% dintre români consideră Paștele o sărbătoare religioasă, potrivit unui sondaj INSCOP, în timp ce restul o asociază cu familia sau tradițiile culturale. Semnificația sărbătorilor pascale variază însă considerabil în funcție de generație. Pentru cei mai în vârstă, Paștele rămâne o perioadă dedicată respectării obiceiurilor și tradițiilor.

Studiul arată că 73,4% dintre respondenți văd Paștele în primul rând ca pe o sărbătoare religioasă. Această percepție este urmată de sărbătoarea de familie (12,1%), tradiție culturală (6,9%), sărbătoare comercială (5,4%) și o perioadă liberă (0,9%). Diferențele dintre generații sunt evidente, tinerii îmbinând elementele religioase cu cele sociale.

Paștele: Între biserică și familie

Pentru mulți români, Paștele reprezintă o ocazie de a se apropia de valorile religioase și de a petrece timp cu cei dragi. O femeie a mărturisit că Paștele este o „sărbătoare sfântă pe care abia o așteptăm”, un moment de împărțire a bucatelor tradiționale și de reîntâlnire cu familia. Participarea la slujba de Înviere este o componentă importantă.

Tinerii, pe de altă parte, asociază Paștele cu timpul petrecut cu familia, dar și cu participarea la slujba de Înviere. O tânără a subliniat importanța laturii religioase, menționând că merge la biserică împreună cu familia. O fetiță, cu entuziasm, așteaptă cu nerăbdare ciocnirea ouălor roșii.

Tradiții și obiceiuri pascale

Obiceiurile specifice Paștelui, precum vopsirea ouălor roșii, prepararea cozonacilor și a altor bucate tradiționale, joacă un rol important în celebrarea acestei sărbători. Pentru mulți, Paștele este asociat cu bucuria revederii membrilor familiei și cu respectarea tradițiilor moștenite.

65,9% dintre participanții la sondaj au afirmat că au participat la Slujba de Înviere anul trecut, în timp ce 34% nu au participat. Interesant, 75,6% dintre cei chestionați intenționează să meargă anul acesta la Slujba de Înviere. Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 1 – 7 aprilie, pe un eșantion de 1.100 de adulți.