Un an după instalarea sa la Casa Albă, Donald Trump rămâne o figură controversată în rândul liderilor și populației europene. Potrivit unui sondaj recent, majoritatea europei percepe acum președintele american ca pe un dușman al intereselor continentului, o schimbare de paradigmă față de pozițiile mai echilibrate adoptate anterior față de Statele Unite. Această percepție antitrumpistă pare să se fi consolidat în contextul deciziilor și retoricii asumate de fostul lider republican, dar și în urma unor dinamici geopolitice mai ample.

### Europa, mai independentă față de Washington

Rezultatele sondajului relevă că aproximativ 75% dintre europeni consideră că Europa nu mai poate conta pe sprijinul consistent al Statelor Unite în situații de criză sau pentru a-și apăra interesele naționale. În loc să vadă Statele Unite ca pe un partener de încredere, europenii au ajuns să vadă în ei înșiși singura garanție pentru stabilitatea și independența lor. „Europa trebuie să se bazeze doar pe ea însăși pentru a-și apăra independența”, afirmă unul dintre respondenți, ilustrând o schimbare de paradigmă în percepția față de alianțele transatlantice.

Această percepție a fost amplificat de politicile adoptate de Trump, în special de retragerile din acorduri internaționale și de retorica aparentă a unor variante protecționiste. Între timp, liderii europeni au fost nevoiți să-și reevalueze relațiile cu Washington-ul, având în vedere faptul că fostul președinte a pus adesea în discuție prioritatea asigurării înțelegerilor bilaterale și nu neapărat a alianței NATO. În acest context, multe state europene și-au intensificat eforturile pentru a-și întări propriile capacități de apărare și securitate.

### Schimbări în geopolitică și alianțe

Percepția europeană asupra Statelor Unite în perioada post-Trump nu se limitează doar la politică și diplomație, ci reflectă și o reevaluare a poziției strategice în raport cu alte mari puteri. În ultimul an, amplificarea influenței Chinei și a Rusiei în regiune a pus și mai multă presiune pe statele europene, determinându-le să caute soluții autonome de gestionare a securității și stabilității.

Pe fondul unei alianțe transatlantice tot mai fragilizate, multe capitale europene și-au intensificat eforturile de a crea mecanisme proprii de cooperare și apărare. Uniunea Europeană, de exemplu, și-a exprimat intenția de a deveni mai independentă în domeniul securității, investind în capacități militare și tehnologice proprii, precum și în diversificarea parteneriatelor globale.

### Viitorul relațiilor transatlantice și provocările europene

Deși perspectiva de a deveni complet independente de Statele Unite pare dificil de realizat pe termen scurt, schimbările de opinie din Europa indică o dorință clară de a-și recăpăta autonomia strategică. În același timp, acest lucru poate avea implicații și pentru relațiile transatlantice, care vor trebui să se adapteze noilor realități geopolitice și percepții publice.

Donald Trump rămâne o figură divisivă, dar și catalizatorul unei reevaluări europene asupra propriilor interese. Pe măsură ce lumea continuă să se schimbe, Europa pare să fie tot mai hotărâtă să-și construiască singură drumul, evitând dependențele clei și erori istorice ale trecutului. În această perspectivă, relațiile cu SUA pot să se modifice în timp, dar independența și capacitatea de autoapărare se înscriu deja pe lista prioritară a acestei noi forme de patriotism european.