Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a luat o măsură fermă împotriva persoanelor implicate în activități separatiste în Transnistria, semnând, în data de 25 februarie, un decret prin care le retrage cetățenia moldovenească acestora. Decizia vine în contextul eforturilor continue ale Chișinăului de a consolida poziția suveranității asupra întregii sale teritorii și de a contracara influența regimului separatist de pe malul stâng al Nistrului.

Decizia despre retragerea cetățeniei pentru suspecți de legături separatiste

Decretul semnat de Maia Sandu vizează nouă persoane, printre care se numără și Ruslan Mova, cunoscut drept „ministru de interne” al regimului separatist de la Tiraspol. În document, oficialii moldoveni menționează că aceste persoane „au deținut și continuă să dețină funcții în cadrul regimului separatist din Transnistria”, fapt ce contravine intereselor de securitate ale statului și constituie un motiv de retragere a cetățeniei.

Reacțiile din partea autorităților de la Chișinău sunt considerate un pas important în procesul de consolidare a suveranității și de combatere a influențelor rusești în zonă. Maia Sandu a declarat, după semnarea decretului, că „toți cei implicați în activități contrare integrității teritoriale a Moldovei trebuie să răspundă conform legii”.

Contextul tensiunilor legate de Transnistria și politica externă a Chişinăului

De când Maia Sandu a preluat mandatul, guvernul de la Chișinău a devenit tot mai activ în demersurile de a reafirma controlul asupra întregii sale zone reconvenționale și de a reduce influența grupărilor separatiste susținute de Rusia. Activitatea rebelilor transnistreni și poziția lor ambiguă față de autoritatea centrală a Republicii Moldova au fost în centrul tensiunilor regionale.

Reticența Moscovei de a renunța la influența asupra regiunii, precum și sprijinul deschis al Rusiei pentru liderii separatiști, persistă ca obstacole serioase în procesul de reunificare sau de normalizare a situației. În ultimii ani, Chișinăul a întreprins mai multe campanii de denunțare a acestei situații, inclusiv prin angajamente diplomatice și sancțiuni impuse unor persoane considerate a fi implicate direct.

Impactul deciziei asupra relațiilor internaționale și scenariul viitor

Retragerea cetățeniei pentru indivizii impliciți în activități separatistice este privită ca un semnal clar pentru autoritățile de la Tiraspol și pentru comunitatea internațională. Aceasta vine într-un moment în care Bruxelles și Occidentul își întăresc poziția față de regimul de la Tiraspol, Ministerul de Externe al Republicii Moldova subliniind angajamentul față de integritatea teritorială și suveranitatea națională.

Deși oficialii de la Chișinău recunosc că problemele legate de Transnistria sunt complexe și de durată, măsura adoptată indică o intenție fermă de a limita influența regimului separatist și de a fortifica poziția Moldovei în cadrul diplomatَiĭe regionale.

Este încă devreme pentru a anticipa efectele pe termen lung ale acestei decizii, însă oficialii moldoveni speră ca acțiuni concrete, precum retragerea cetățeniei, vor slăbi poziția liderilor separatiști și vor impulsiona inițiative de redresare a situației din zonă. În același timp, aceste măsuri ridică întrebări despre posibilele reacții ale Rusiei și ale susținătorilor transnistreni, pentru care orice escaladare poate avea implicații mai largi asupra stabilității în regiune.

Deocamdată, atmosfera rămâne tensionată, dar Moldova pare decisă să-și apere suveranitatea într-un peisaj geopolitic tot mai complicat. O eventuală normalizare a situației depinde de multiple variabile, însă semnalele transmise de Chișinău, inclusiv această măsură cu impact simbolic și strategic, dau un semnal clar despre intențiile de consolidare a statului și de limitare a influenței externe în zona conflictuală de la Nistru.